Spitalele private vor plăti rezidenţii care lucrează în aceste unităţi de la 1 septembrie la nivelul la care sunt plătiţi de stat. Până acum, rezidenţii erau plătiţi din fondurile de la ministerul Sănătăţii. Este una dintre măsurile anunţate de ministrul Sănătăţii Alexandru Rogobete, care a strâns la sediul ministerului pe care îl conduce reprezentanţii mediului privat – spitale, clinici din Bucureşti şi din ţară.

O altă măsură anunţată de ministru este derularea unui proiect de screening prin care pacienţii să poată merge la stat sau la privat pentru investigaţii, iar Casa de Asigurări să deconteze. Întrebat cum se va realiza acest lucru, ministrul Alexandru Rogobete a făcut referire la o posibilă hotărâre de guvern, înaintând ca termen „această toamnă”.

„Primul lucru concret este faptul că spitalele private vor plăti medicii rezidenţi şi nu-i mai plăteşte statul pentru munca prestată în cadrul unităţilor private. Un alt lucru concret este că vom monitoriza mai atent activitatea personalului medical care lucrează şi la public şi la privat. Un alt lucru concret este că vom da drumul unor programe de screening populaţional pentru oncologie şi nu doar în parteneriat public-privat”, a spus Alexandru Rogobete în copnferinţa de presă.

De asemenea, ministrul a vorbit şi de indicatori de performanţă pentru spitalele publice, ca exemple fiind numărul de prezentări şi pacienţi diagnosticaţi şit rataţi în ambulatoriu, complexitatea cazului, numărul de pacienţi transferaţi nejustificat.

Ce a mai declarat ministrul Rogobete în conferinţa de presă:

„ Primul set important în care vom folosi infrastructura de publică şi privată, va fi pentru zona de screening, pentru că publicul în momentul de faţă nu are capacitatea ca infrastructură să asigure screening-ul pentru toate patologiile pe care ni le dorim şi pe care le avem în aceste programe. Şi atunci unul din primele parteneriate între public şi privat va fi pe zona de screening.  Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va deconta serviciile de screening atât la public cât şi la privat.  De exemplu, la mamograf, vom afişa pe site-ul Ministerului Sănătăţii lista de unităţi sanitare publice sau private unde se pot realiza mamografiile. În programul de screening acestea vor fi decontate în mod egal atât la public, cât şi la privat, pentru a creşte accesul pacienţilor la screening.

Cred că putem face şi prin hotărâre de guvern, nu neapărat proiecte de lege. Încercăm din această toamnă să intrăm cu toate în aplicare.

Se lucrează deja în ministerul Sănătăţii la noul pachet de indicatori de performanţă pentru managerul unităţii sanitare, respectiv pentru şeful de secţie. Aşa cum am spus încă de la în prima zi a mandatului, tot ceea ce ne dorim este să creştem numărul de instrumente administrative pentru managerul unităţii sanitare, iar acolo unde se vor identifica situaţii în care medicul la ora 12:00 nu este în spital vă asigur că modificările legislative vor duce la desfacerea contractului de muncă.

Indicatorii de performanţă se calculează prin complexitatea cazului, prin complexitatea procedurii pe care ai realizat-o pacientului. Nu poţi compara activitatea medicală pentru unghie încarnată versus o operaţie pe cord deschis. Sunt criterii diferite. Putem calcula performanţa spitalului prin numărul de pacienţi pe care îi transferă nejustificat. Altfel spus, putem calcula performanţa spitalului în funcţie de retenţia pacienţilor care se prezintă în acea unitate sanitară.

Putem calcula performanţa spitalului prin numărul de prezentări şi de pacienţi diagnosticaţi şi trataţi în ambulatoriu de specialitate sau în zona de spitalizare. Lucrăm la un pachet important de măsuri prin care vom descuraja financiar unităţile sanitare să mai interneze pacienţii fictiv, doar pentru a le face un EKG sau un set de analize. Cunoaştem aceste realităţi. Mie îmi pare rău că sunt pus în postura de a spune nişte lucruri care nu sună bine, dar asta este realitatea din sistemul de sănătate. 

Dacă nu suntem în stare s-o recunoaştem şi s-o spunem public, nu o vom schimba niciodată. Da, în multe spitale din România astăzi se internează pacienţi câte 2-3 zile pentru EKG, analize medicale, pentru tot felul de investigaţii care se pot face în câteva ore în ambulatoriul de specialitate, prin acest dezechilibru de practică medicală.

Nu este afectat pacientul aici, aici este afectat întreg sistemul pentru că se duc resurse financiare nejustificate în anumite locuri şi la acest lucru se referea domnul premier când a spus că în sistemul de sănătate pierdem bani nejustificat.

O altă măsură despre care discutăm este creşterea punctului pentru serviciu în ambulatoriu de specialitate, tocmai pentru a stimula oamenii, medicii din ambulatoriul de specialitate, să redirecţioneze pacienţii din spitalizarea continuă în ambulatoriu”.