Aeroportul Internaţional Henri Coandă ocupă locul 5 în topul european al aeroporturilor din punct de vedere al întârzierilor, primele poziţii fiind ocupate de Manchester, Palma de Mallorca, Cracovia şi Nisa, potrivit unei analize realizată de AirAdvisor, firmă de recuperare a despăgubirilor pentru pasageri, pe baza a 9,5 milioane de zboruri operate în Europa în 2025.

Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti ocupă locul 5, cu o rată de 4,76% a zborurilor cu întârzieri de peste o oră şi o durată medie a întârzierilor de 133,55 de minute. 

Rutele cele mai afectate au fost Bucureşti – Iaşi (421 de zboruri întârziate din 6.106 operate), Bucureşti – Cluj (358 de zboruri întârziate din 6.646 operate) şi Bucureşti – Roma (332 de zboruri întârziate din 4.795 operate).

Potrivit datelor Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti, Otopeni a înregistrat anul trecut peste 17 milioane de pasageri, după un avans de 7% faţă de 2024 şi dublu faţă de nivelul din urmă cu 10 ani.

Aeroportul aflat pe primul loc, Manchester, are o rată a întârzierilor de 6,16% şi o durată medie de aproximativ 117 minute, în timp ce Cracovia se remarcă  prin severitatea întârzierilor, cu o medie de 138 de minute odată depăşit pragul de o oră.

Dintre aeroporturile europene, Lisabona înregistrează cea mai mare pondere a întârzierilor de peste o oră, 7,17% (aproximativ 1 din 14 zboruri), în timp ce Frankfurt are cea mai lungă durată medie a întârzierilor, de peste 224 de minute, adică mai mult de trei ore şi jumătate.

Top 10 este completat de Londra Gatwick, Porto, Marsilia, Birmingham şi Londra Stansted. Practic, patru dintre cele zece aeroporturi din clasament sunt din Marea Britanie.

În schimb, unele dintre cele mai mari hub-uri europene, precum Londra Heathrow sau Paris Charles de Gaulle, au înregistrat rezultate mai bune la acest indicator decât o serie de aeroporturi medii sau regionale.

"Pasagerii presupun adesea că cele mai mari hub-uri sunt şi cele mai predispuse la perturbări, dar acest clasament arată că unele aeroporturi de dimensiuni medii pot fi mai vulnerabile la întârzieri de peste o oră," a declarat Anton Radchenko, CEO AirAdvisor. "Când aeroporturile operează volume mari fără aceeaşi capacitate de recuperare a hub-urilor majore, întârzierile pot deveni mai greu de absorbit odată ce operaţiunile intră sub presiune."

Unul dintre cele mai clare tipare din date a fost apariţia repetată a Amsterdam Schiphol printre conexiunile cu cele mai multe perturbări de la aeroporturile cu cele mai slabe performanţe. Amsterdam a figurat printre rutele cu cele mai multe întârzieri plecând din Manchester, Cracovia, Nisa, Porto, Marsilia, Birmingham şi din Bucureşti, 6 din cele 10 aeroporturi din clasament. Cifrele indică presiunea pusă pe reţea, pentru că atunci când aglomeraţia se acumulează pe coridoarele cheie de conexiune europene, perturbarea se propagă odată cu ea.

AirAdvisor a analizat datele de performanţă a zborurilor de la 46 de aeroporturi europene între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2025, acoperind în total 9.594.711 de zboruri. Clasamentul s-a bazat pe doi indicatori ponderaţi: ponderea zborurilor întârziate cu 60 de minute sau mai mult şi durata medie a întârzierilor.