Spania se îndepărtează de tendinţa europeană de înăsprire a politicilor privind migraţia, după ce peste 1,2 milioane de persoane au solicitat legalizarea şederii în cadrul unei campanii extraordinare de regularizare. 

Iniţiativa guvernului de la Madrid reaprinde dezbaterea privind imigraţia într-un moment în care tot mai multe state din UE adoptă măsuri restrictive.

Spania merge în direcţia opusă faţă de multe state europene în materie de migraţie, deschizând una dintre cele mai ample campanii de regularizare a migranţilor fără acte din ultimele decenii, în timp ce la nivelul Uniunii Europene presiunea pentru controale mai stricte şi returnări accelerate este în creştere, relatează Politico.

Programul extraordinar de regularizare lansat de guvernul de la Madrid a atras un interes mult peste estimări.

Autorităţile se aşteptau la aproximativ 500.000 de cereri, însă, cu puţin timp înainte de expirarea termenului-limită, fuseseră depuse circa 1,27 milioane de solicitări, potrivit datelor prezentate de sindicatul funcţionarilor din domeniul imigraţiei.

Organizaţiile neguvernamentale au desfăşurat în ultimele zile o campanie intensă pentru a-i ajuta pe migranţi să depună dosarele înainte de închiderea programului.

Solicitanţii trebuie să demonstreze că locuiau în Spania înainte de termenul stabilit de autorităţi, că au petrecut cel puţin cinci luni în ţară şi că nu au antecedente penale.

Cei acceptaţi primesc un permis de şedere şi de muncă valabil un an, cu posibilitatea prelungirii.

Potrivit Politico, iniţiativa spaniolă contrastează puternic cu direcţia adoptată în restul Europei, unde numeroase guverne promovează politici mai restrictive privind imigraţia şi încearcă să accelereze expulzarea persoanelor aflate ilegal pe teritoriul lor.

Dezbaterea a devenit una dintre cele mai sensibile teme politice din Uniunea Europeană, pe fondul creşterii sprijinului pentru partidele antiimigraţie în mai multe state membre.

Guvernul spaniol susţine că măsura răspunde atât unei nevoi economice, cât şi unei realităţi sociale.

Economia are nevoie de forţă de muncă în domenii precum agricultura, construcţiile, turismul şi îngrijirea persoanelor vârstnice, iar integrarea muncitorilor aflaţi deja în ţară ar putea reduce economia subterană şi ar creşte încasările din taxe şi contribuţii sociale.

În schimb, criticii avertizează că o regularizare de asemenea amploare ar putea transmite semnalul că imigraţia ilegală va fi, în cele din urmă, recompensată şi ar putea exercita presiuni suplimentare asupra spaţiului Schengen.

Comisia Europeană a subliniat că deciziile privind regularizarea migranţilor aparţin statelor membre, însă acestea trebuie să ţină cont de efectele asupra securităţii şi funcţionării spaţiului european de liberă circulaţie.

Organizaţiile care asistă migranţii se tem, însă, că un număr important de dosare vor fi respinse din cauza documentelor incomplete sau a dificultăţilor birocratice.

Unele estimări indică faptul că până la 20% dintre cereri ar putea fi respinse, în timp ce guvernul spaniol a anunţat că nu intenţionează să prelungească termenul pentru depunerea solicitărilor.