Fondul de private equity MidEuropa, unul dintre cei mai activi investitori financiari din România ultimului deceniu, a vândut în ultimul an şi jumătate toate cele trei companii pe care le avea în portofoliul autohton – Profi (retail), Regina Maria (sănătate) şi Cargus (servicii de curierat), valoarea a celor trei tranzacţii (enterprise value) fiind de 2,5 mld. euro. Acum, investitorul caută noi ţinte de achiziţii pe piaţa locală, vizând ca peste 10 ani să reuşească să obţină de două ori mai mulţi bani – 5 mld. euro - de pe urma pariurilor autohtone. Ce companii sunt în vizorul fondului?

Am venit pentru prima dată în România la începutul anilor 2000. Economia a progresat foarte mult de atunci. Acum sunt mult mai multe companii de interes pentru noi. Sigur, au existat perioade când nu am avut în portofoliu firme din România, dar nu am dispărut niciodată din piaţă”, spune Robert Knorr, managing partner la MidEuropa. Prima tranzacţie făcută local datează de mai mulţi ani, fiind vorba de un pachet de acţiuni în cadrul operatorului telecom Connex, pachet vândut ulterior către Vodafone.

Era anul 2003 când fondul de private equity cumpăra Connex, într-un consorţiu alături de alţi investitori financiari. Doi ani mai târziu, vindea afacerea către grupul britanic Vodafone, care intra astfel în România. În 2015, fondul a revenit pe plan local şi a investit treptat în trei companii, dintre care niciuna nu mai este acum în portoliul MidEuropa. E vorba de Regina Maria, Profi şi Cargus (în ordinea cronologică a achiziţiilor).

Un nou capitol

Totuşi, povestea nu se termină aici. „Relaţia noastră cu România nu se încheie aici, e doar finalul unui ciclu investiţional. E un lucru normal în domeniul nostru. Noi suntem încrezători în România şi pariem în continuare pe economia locală”, adaugă executivul. Încrederea în economia autohtonă vine şi în condiţiile în care MidEuropa a realizat în ultimul an şi jumătate exit-uri de 4 mld. euro. Din totalul sumei, 2,5 mld. euro au provenit din România, din cele trei tranzacţii locale. Valoarea exit-urilor reprezintă enterprise value, deci include şi datoriile. „Din perspectiva exit-urilor, piaţa locală a fost cea mai importantă ţară pentru MidEuropa.” În continuare, fondul are în portofoliu mai multe companii din ţări variate, în principal din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia ori Cehia, dar şi din ţările Baltice, Croaţia sau Slovenia. De altfel, prin unele dintre aceste firme, investitorul e în continuare activ în România. Doar că e o prezenţă indirectă mai degrabă decât directă. „Dincolo de investiţiile directe, facem local şi investiţii indirecte, prin firmele din portofoliu. Spre exemplu, Symphonia, din Polonia, a făcut recent o a doua achiziţie în România. Ne dorim însă ca şi firmele din România în care investim să facă achiziţii dincolo de graniţă.” Un exemplu a fost Regina Maria – care a cumpărat MediGroup în Serbia. MidEuropa a achiziţionat Regina Maria în 2015, iar trei ani mai târziu a preluat MediGroup din Serbia, un business pe care, apoi, treptat, l-a integrat cu cel autohton. Iar în această primăvară, le-a vândut la pachet către grupul finlandez Mehilainen. „Noi putem face exit şi către alte fonduri, şi către strategici, dar putem opta şi pentru listarea la bursă”, spune Robert Knorr. Tot el adaugă însă că, în cazul celor trei businessuri locale, de partea cealaltă a mesei a stat de fiecare dată un strategic.

Focus pe rezultate

„Ultimul an şi jumătate a fost unul foarte bun pentru noi. O serie de cicluri de investiţie s-au încheiat şi am reuşit să semnăm acorduri cu investitori strategici importanţi. Spre exemplu, la Regina Maria, vorbim de un investitor – grupul finlandez Mehileinen – care intră pentru prima dată în România. La Profi şi la Cargus e vorba de investitori strategici deja activi în piaţă, care astfel îşi consolidează prezenţa aici.” Actorii din industria de M&A spun că într-o tranzacţie, un investitor strategic e, de multe ori, dispus să fie mai „darnic”, mai exact oferă preţ mai mare decât un fond, iar asta pentru că are altă strategie. Un fond investeşte pe termen limitat, de 4-5 ani, şi speră să vândă în câştig. Un strategic nu are, de regulă, un orizont de timp în minte, ci doar planuri pe termen lung şi foarte lung. „Scopul unui fond de private equity e să mai mult decât dubleze banii investitorilor. Uneori reuşeşti să obţii 3x, alteori mai mult, dar uneori obţii mai puţin. În medie însă, per fond, vorbim de mai mult de 2x. Am avut şi tranzacţii cu multiplu de 5-6, iar asta îţi permite să ai şi investiţii mai puţin reuşite. În medie însă, randamentele oferite de fonduri sunt mai bune decât cele oferite de burse.” Robert Knorr adaugă că în cei 26 de ani de activitate a fondului, executivii nu au pierdut nicio investiţie. El se referă la faptul că nu a fost închisă nicio companie preluată şi nici nu a fost trecută „în categoria pierderi” niciuna dintre achiziţii.

„Iar asta mă bucură nu doar pentru că nu îi dezamăgim pe investitori, ci şi pentru că e o chestie reputaţională. Când avem dificultăţi, luptăm mult pentru ca în final lucrurile să se aşeze.”

Pe de altă parte, când vine vorba de oportunităţi ratate, afirmă că au fost, dar nu în România. „Local, au fost situaţii (2-3) de companii la care ne-am uitat şi pe care nu le-am cumpărat, iar apoi a intrat un strategic sau firma s-a dezvoltat cu forţe proprii. Dar nu le consider oportunităţi ratate. Ar fi fost aşa dacă intră  un fond similar nouă în acţionariat. Asta ni s-a întâmplat în alte pieţe. Nu în România.” MidEuropa cumpără companii atât de la alte fonduri, cât şi de la antreprenori. „Ne plac ambele situaţii. Când avem un fondator puternic în business, încercăm să îl ţinem alături, e nevoie de continuitate. O ţintă la care ne uităm acum, în România, are în acţionariat atât fondatorul, cât şi un fond”, adaugă el, fară a oferi detalii.

Ce ştii şi ce nu?

În mai puţin de doi ani, fondul de private equity a vândut toate cele trei companii pe care le avea în portofoliul din România. Acum, investitorul nu mai deţine nicio firmă locală, dar Robert Knorr spune că fondul e în discuţii avansate pentru o nouă achiziţie autohtonă. „Discutăm cu mai multe companii din România astăzi, companii din domeniile pe care noi le cunoaştem - servicii, retail & FMCG şi sănătate. În cazul uneia dintre ele, suntem în discuţii avansate.” Asta nu înseamnă automat că se va întâmâpla tranzacţia. „Vrem însă să se întâmple şi am muncit mult la asta. E posibil să fie chiar anul acesta.” MidEuropa a fost în ultimul deceniu un nume sonor pe piaţa locală de M&A, parafând o serie de tranzacţii - şi achiziţii, dar şi exit-uri - majore. „Ca fond de private equity, privim investiţiile pe termen mediu şi lung. Să cumpărăm, să investim şi apoi să vindem necesită timp, mai ales când vrem ca lucrurile să se întâmple în termenii noştrii.” Aşadar, există o componentă de incertitudine în ceea ce priveşte momentul unei achiziţii sau al unui exit. E dificil să ştii cu mult timp în avans exact când se poate întâmpla. „Spre exemplu, în decembrie 2023, după semnarea vânzării Profi, lucram la pregătirea exit-ului pentru Regina Maria şi Cargus, dar nu ştiam când se vor întâmpla tranzacţiile.” În România, ţinând cont de mărimea fondului şi de mărimea ţintelor vizate, MidEuropa analizează pentru o eventuală preluare cam 10 companii per sector pe an. Aşadar, analizează 10 din sănătate, 10 din business services şi 10 din retail-FMCG. „Unele nu se potrivesc cu ce căutăm noi ca mărime sau ca rezultate. Alteori nu putem investi pentru că fondatorul nu vinde pachetul majoritar. Sunt multe situaţii.” Deci, din 30 de oportunităţi, doar 4-5 discuţii se îndreaptă către stadii mai avansate şi apoi 2-3 sunt alese să meargă mai departe. „Iar în final, sperăm să semnăm o tranzacţie.” Astfel, fondul are în plan să revină la cumpărare, purtând deja o serie de negocieri, unele mai avansate, altele mai puţin. „Când ne uităm la anumite oportunităţi din piaţă, construim un business plan pentru următorii cinci ani. Vrem să vedem încotro merge compania, iar asta în detaliu, costuri, venituri, etc. Facem analiză de piaţă, de furnizori, ne uităm la economie în ansamblul său.”

Toate ţările au probleme

Executivul adaugă că e conştient că sunt unele dezechilibre în economia românească. Sunt lucruri ce trebuie făcute, iar oficialii fondului ţin cont de ele. Însă, toate ţările au probleme. Diferite, dar probleme. Chiar şi aşa, investiţiile merg mai departe. „E important să existe încrederea că autorităţile vor face ceva în sensul ăsta. Noi credem că mai e loc de creştere în România. Alegem sectoare şi companii care vor merge bine (sau mai bine decât media) ori chiar unele vor merge contra curentului.” Într-un ciclu de investiţii, deci în decurs de 4-5 ani, MidEuropa investeşte, în medie, 1,5 mld. euro, spune Robert Knorr. „România este una dintre cele mai importante destinaţii de investiţii pentru noi. Din totalul de 1,5 mld. euro, cam un sfert merge către România.” E o pondere corectă ţinând cont de mărimea economiei, adaugă el. „Ambiţia ar fi ca în 10 ani să facem exit-uri de 5 mld. euro aici (valoare dublă faţă de suma actuală anunţată pentru cele trei exit-uri - n.red.).” Fondul îşi concentrează atenţia pe regiunea Europei Centrale şi de Est, iar ca ţări, Polonia e pe primul loc, în timp ce România vine pe doi, asta ţinând cont de mărimea economiilor şi de oportunităile din piaţă. „Găsim ţinte interesante în România. Avem tichete de 50-200 mil. euro (equity ticket). Putem să mergem şi mai sus, dar şi mai jos. Mergem către sectoarele pe care le ştim, unde avem expertiză şi network. Ne uităm către cele care cresc rapid şi care atrag atenţia investitorilor”, precizează executivul. O diferenţă importantă între companiile private şi cele listate la bursă e că, în cazul acestora din urmă, contextul economic şi cel politic actuale au o influenţă mai mare. Capitalul privat are mai multă răbdare, spune Robert Knorr. El e gândit pe termen mai lung, pe când investitorii la bursă reacţionează imediat. „Sigur că luăm în considerare contextul actual, dar nu vrem să ne lăsăm prea mult influenţaţi de el. Spre exemplu, în acţionariatul Regina Maria am stat 10 ani. Aşadar, deşi ne uităm la ce se întâmplă în prezent, investim pentru viitor.”

Cum funcţionează?

În mod normal, un fond de private equity stă în acţionariatul unei firme, în medie, cinci ani. „La Regina Maria noi am stat de două ori mai mult, dar am schimbat baza de investitorii la jumătatea perioadei (a fost realizată o tranzacţie de tip secondary – n.red.). Am rămas pentru a investi în continuare şi aveam nevoie de capital. Am văzut că mai e loc de creştere. Fondurile de PE pot fi flexibile, nu trebuie să stea musai un anumit număr de ani, perioada se poate prelungi.” În ultimul deceniu, în timpul cât MidEuropa a fost în acţionariat, cele trei firme - Profi, Regina Maria şi Cargus – s-au dezvoltat în urma unor investiţii locale de 1 mld. euro (nu doar din fonduri proprii, ci şi cu finanţare bancară), fapt ce le-a permis să crească rapid, spune el. „Nu includem aici sumele pe care le-am plătit pentru a le achiziţiona (peste 750 mil. euro – n.red.).” În 2015, după o pauză mai lungă, fondul a revenit în România prin preluarea Regina Maria. Un an mai târziu, a cumpărat Profi, pentru ca ulterior să intre şi în acţionariatul Cargus. „Din cele trei exit-uri, am obţinut 2,5 mld. euro (purchase price, deci inclusiv datoriile – n.red.). Este o sumă foarte mare.” România a ajuns la un alt nivel din punct de vedere al valorii tranzacţiilor. Acum, pe piaţa locală se pot semna mega-acorduri (de peste 1 mld. euro), chiar mai multe şi într-un timp scurt. Regina Maria şi Profi – ambele mega-tranzacţii – au fost anunţate la distanţă de doar un an şi jumătate. „Asta arată unde a ajuns economia României.” Dintre cele trei exit-uri, singurul cu valoare comunicată e cel de la Profi – 1,3 mld. euro. La Regina Maria s-a vehiculat o sumă similară, însă a fost inclusă aici şi afacerea-soră din Serbia (care era mai mică şi a cântărit mai puţin în total). Robert Knorr nu oferă alte date. „Exit-urile de la Regina Maria şi de la Cargus sunt tranzacţii cu o valoare confidenţială. La Cargus e vorba de o companie mai mică (decât Profi sau Regina Maria – n.red.) şi totodată mai puţin vizibilă, pentru că oferă mult servicii B2B. Asta nu înseamnă că nu a fost o tranzacţie de succes. Avem un parcurs fantastic în România, suntem foarte mulţumiţi. Şi nu doar noi, ci şi investitorii. Şi faptul că trei strategici au cumpărat aceste firme arată că le este recunoscută valoarea.” În ceea ce priveşte exit-ul de la Cargus, sursele din piaţă spun că valoarea a fost de sub 100 mil. euro, deci sub preţul de achiziţie.  

De unde pot veni bani?

Acum, investiţiile noi se vor face din noul fond recent ridicat, conform datelor din piaţă. Robert Knorr nu oferă detalii despre valoarea fondului sau despre stadiul lui. El spune însă că i-ar plăcea să aibă şi investitori români care să parieze pe MidEuropa şi, indirect, pe economia locală. „De ce investitorii români nu au investit în companii româneşti precum Profi sau Regina Maria? În fondurile noastre au investit fonduri de pensii din alte ţări şi au beneficiat de pe urma tranzacţiilor realizate de noi.” În România, fondurile de pensii nu pot investi în această clasă de active din cauza reglementărilor, adaugă el. Pe plan local, în 2020 a avut loc o schimbare. Mai exact, atunci, fondurilor de pensii li s-a permis să investească până la 10% din active inclusiv în fonduri de investiţii. Apoi a venit pandemia, iar din vara lui 2022 s-a schimbat legislaţia şi s-a revenit la 1% alocări (cu derogări până la 5% pentru fondurile de investiţii care au luat bani din PNRR). Aşadar, prea puţini din banii fondurilor de pensii ajung către fonduri de private equity sau VC. „Sper totuşi ca rezultatele obţinut de noi să încurajele mediul politic să ia o decizie, pentru că e vorba de bani care ar merge către piaţa locală. În felul acesta, şi fondurile de private equity ar fi motivate să investească în România”, conchide el.

Calendarul activităţii MidEuropa în România:

2003 - fondul de private equity cumpără Connex, într-un consorţiu alături de alţi investitori financiari.

2005 - MidEuropa vinde Connex către grupul britanic Vodafone, care intră astfel în România.

2015 - investitorul cumpără operatorul de sănătate Regina Maria într-o tranzacţie estimată la momentul respectiv la 100 mil. euro.

2016 - MidEuropa plăteşte 533 mil. euro pentru a prelua retailerul Profi de la fondul de investiţii Enterprise Investors, cea mai mare sumă achitată de un fond de investiţii pentru o companie din România.

2019 - fondul de private equity achiziţionează compania de curierat Urgent Cargus (denumită între timp Cargus).

2021 - într-o tranzacţie de tip secondary, MidEuropa a vândut Regina Maria, însă cumpărătorul a fost tot el, doar că banii au provenit dintr-un alt fond.

2023 - grupul olandezo-belgian Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, preia Profi de la fondul de investiţii MidEuropa, într-o tranzacţie de 1,3 mld. euro (preIFRS).

aprilie 2025 – MidEuropa a vândut Regina Maria.Investitorul finlandez Mehilainen a cumpărat la pachet şi businessul MediGroup din Serbia. Tranzacţia are o valoare de 1,3 mld. euro (enterprise value), spun sursele din piaţă, valoarea nefiind confirmată de părţi.

iunie 2025 - Sameday, companie din grupul eMAG, a cumpărat Cargus. Fondul MidEuropa vinde ultima companie pe care o avea în portofoliu în România.

Românii din echipă

Bogdan Bunea
Biroul de la Bucureşti e condus - de puţină vreme - de românul Bogdan Bunea, însă echipa locală mai cuprinde alţi doi executivi autohtoni. Bogdan Bunea este pricipal la MidEuropa, mai exact la biroul de la Bucureşti, pe care îl conduce. El este responsabil pentru găsirea de ţinte pentru fond, dar şi de execuţia tranzacţiilor şi de monitorizarea investiţiilor. Executivul s-a alăturat MidEuropa în 2020, după ce anterior a lucrat la Rothschild & Co la Londra. Are un mater în finanţe internaţionale la HEC Paris, după cum scrie pe site-ul MidEuropa. Ocupă funcţia actuală de puţină vreme, de la începutul acestui an, conform informaţiilor de pe profilul lui de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn. De altfel, potrivit datelor Business Magazin, tot biroul de la Bucureşti s-a dezvoltat recent. Anterior, el a fost condus de turcul Berke Biricik, care însă a plecat în decembrie 2022. Iar de atunci, nimeni nu i-a luat locul, spun sursele din piaţă. Acum poziţia de principal o ocupă în premieră un român – Bogdan Bunea.

Valentina Giambaşu
Alte două persoane lucrează aici. Una dintre ele este Valentina Giambaşu, care este investment executive şi care lucrează la MidEuropa din 2023. La fel ca şi Bogdan Bunea, şi ea a lucrat la Rothschild & Co la Londra, unde s-a ocupat de activitatea din Europa Centrală şi de Est. Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, ea are un master în finanţe la Universitatea Bocconi din Italia.

Luiza Sălăgeac
Echipa de la Bucureşti e completată de Luiza Sălăgeac, office manager al biroului din Capitală. Ea lucrează pentru fond din 2019.

Andrei Voicu
Dincolo de cei trei români de la Bucureşti, mai există unul în echipa de la Londra. În total, pe site-ul propriu, figureză 48 de oameni care lucrează pentru MidEuropa, ceea ce înseamnă că circa 10% sunt români. La Londra, Andrei Voicu este investor relations associate, lucrând pentru fond din 2023. El se ocupă de strângerea de fonduri, de relaţiile cu investitorii şi de PR. Anterior, a fost credit sales analyst la Barclays Investment Bank. El deţine un master (MPhil) în finanţe şi economie la Universitatea Cambridge şi a absolvit studiile de licenţă la Universitatea Warwick.