Principala întrebare a reprezentanţilor afacerilor din zonele afectate de război este „Unde îmi duc afacerea ca să supravieţuiască?”. România ar putea însemna un cămin pentru aceste companii, ce ar putea aduce un val de noi investiţii străine. Ce poate oferi statul român pentru a le atrage?

Companiile din Rusia, Ucraina şi Belarus sunt acum nevoite ca, în timp record, să realoce resursele şi să se uite la calcule pe mulţi ani, calcule în care sperăm să fie inclusă şi România. Orice relocare presupune resursă umană, capital şi active. Aici avem exemple şi cu firme de IT, call centere micuţe care s-au relocat, avem deja exemple în ultima lună.

Ceea ce discutăm are aplicabilitate practică“, este de părere Alex Milcev, partener al companiei de consultanţă şi audit EY România. EY a fost printre primele firme de consultanţă din România care au pus pe tapet problema atragerii investiţiilor străine din Ucraina, Rusia şi Belarus. Fără îndoială, mai ales pentru Ucraina, războiul este o tragedie nedreaptă, care are deja consecinţe. Atât pentru oamenii care fug de război, cât şi pentru businessuri, România ar putea însemna un nou cămin.

Umbrela NATO înseamnă, pentru companii şi populaţie, o garanţie de securitate, în primul rând, dar, mai departe de securitatea care vine la pachet cu apartenenţa la NATO, ce altceva mai poate pune pe masă România ca să atragă investitorii? Întrebarea este importantă pentru că România intră în competiţie cu Polonia, Ungaria, Cehia sau Bulgaria pentru atragerea acestor investiţii. Unele dintre avantaje se referă la facilităţi fiscale pentru investitori şi ajutoare de stat: schema de ajutor de stat 807 pentru investiţii mai mari de 1 milion de euro şi schema 332 pentru crearea de noi locuri de muncă.

Începând de anul trecut, companiile care fac parte dintr-un grup care desfăşoară activităţi economice în România îşi pot consolida bilanţurile fiscale, astfel încât, de exemplu, dacă o companie din grup este pe pierdere şi alta pe profit, poate plăti impozit pe profit la nivel de grup, şi nu la nivel de companie. „Consolidarea fiscală este de asemenea un aspect de noutate şi, în contextul relocării din Rusia, de exemplu, se poate ca o  companie să aibă o persoană juridică şi în România. Dacă start-up-ul proaspăt relocat ar fi la început în pierdere, şi-ar putea consolida profitul şi pierderea, astfel încât la ANAF să plătească foarte puţin sau deloc“, explică Alex Milcev.

Schema de ajutor de stat 807 pentru investiţii cu impact major în economie poate fi de asemenea accesată de investitori. Aceasta presupune decontarea unei părţi din cheltuielile de investiţii eligibile, aferente investiţiilor aprobate. Recent, ministrul finanţelor Adrian Câciu, a spus, după o întrevedere cu reprezentanţii Băncii Mondiale, că ministerul de resort analizează  cu interes relocările de investiţii din Ucraina, Belarus şi Federaţia Rusă.

„Analizăm cu mare interes posibilităţile de relocare în România a unor companii din Federaţia Rusă, Belarus şi Ucraina şi ne dorim sprijin financiar şi logistic din partea Băncii Mondiale. Totodată, suntem hotărâţi să luăm toate măsurile necesare pentru implicarea activă a companiilor româneşti în reconstrucţia Ucrainei”, a afirmat Adrian Câciu. Concret însă, ce se poate face? O schemă de ajutor de stat destinată acestor investiţii sau o excepţie în actuala legislaţie pentru aceste relocări ar putea fi una dintre soluţii, spun consultanţii.

„Am trimis o recomandare la ministrul economiei, Dan Spătaru, să aducă câteva modificări pentru ajutoare de stat: achiziţia de echipamente second-hand să fie cheltuială eligibilă (pentru schema de ajutor de stat 807 – n. red.)”, mai spune Alex Milcev. În prezent, achiziţia de echipamente second-hand nu este considerată cheltuială eligibilă, iar companiile, dacă vin deja cu echipamente din aceste ţări, ele sunt, automat, second-hand. Modelul de creştere economică pentru România şi pentru toate statele foste comuniste din Europa  Centrală şi de Est s-a bazat pe creşterea economică bazată pe investiţii străine. Investitorii au fost seduşi în aceste ţări de costul redus cu forţa de muncă, dar şi de disponibilitatea acesteia. De asemenea, taxele mici au însemnat un atu important, dar nu este de neglijat nici aspectul de securitate a businessului: începând cu 2004, România face parte din NATO.

De la aderarea României din 2007 la Uniunea Europeană, o nouă oportunitate s-a deschis pentru investitori: accesul liber la piaţa Uniunii Europene, o piaţă de aproape 450 de milioane de consumatori, cu un nivel crescut de venituri, faţă de alte regiuni ale lumii.  Toate acestea reprezintă atuuri extrem de importante pentru atragerea investitorilor în România. Totuşi, lipsa forţei de muncă şi mai ales de personal calificat îşi face simţită prezenţa, iar creşterea salariilor către media Uniunii Europene ameninţă modelul tradiţional de creştere prin atragere de investiţii străine în producţie. Acum, întrebarea care se pune este cum se poziţionează România  în noua paradigmă economică, pentru că economiştii şi investitorii vorbesc din ce în ce mai des despre „o nouă ordine economică mondială”, care va fi caracterizată de investiţii în producţie mai aproape de piaţa de desfacere. Aşa cum pandemia, iar apoi războiul au demonstrat, capacităţile de producţie departe de piaţa de desfacere reprezintă o slăbiciune în cazul unui eveniment neaşteptat care poate rupe sau deteriora lanţurile de aprovizionare.