Acţiunile elveţiene au scăzut luni, după ce investitorii au reacţionat la şocanta taxă vamală de 39% impusă de preşedintele SUA, Donald Trump, la sfârşitul săptămânii trecute, scrie FT. 

Indicele bursier principal al Elveţiei, Swiss Market Index (SMI), a scăzut cu până la 1,9% în prima parte a tranzacţiilor, înainte să recupereze o parte din pierderi, închizând ziua cu o scădere de 0,5%.

Trump a anunţat noile tarife joi seara, plasând bunurile elveţiene printre cele mai afectate de taxele de import impuse de SUA. Piaţa bursieră elveţiană a fost închisă vineri, de Ziua Naţională, astfel că luni a fost prima zi în care investitorii au putut reacţiona la acest anunţ-surpriză.

Banca elveţiană UBS a scăzut cu până la 3,3%, înainte să recupereze, închizând cu o scădere de 0,5% pe zi. Compania de lux Richemont a scăzut cu 1,5%.

În restul Europei, bursele au fost în creştere luni, recuperând teren după scăderile abrupte de vineri, determinate de noile tarife şi de datele slabe privind piaţa muncii din SUA. Indicele Stoxx 600 a crescut cu 0,6%, iar indicele DAX al Germaniei a urcat cu 1,3%.

Elveţia găzduieşte unele dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, care depind în mare măsură de exporturile către SUA.

Tot joi, Trump a cerut „angajamente ferme” din partea companiilor farmaceutice globale pentru a reduce preţurile pentru consumatorii americani, trimiţând acţiunile din industrie în scădere.

Acţiunile companiei farmaceutice elveţiene Roche au scăzut cu 1,8% până luni la prânz.

Analiştii băncii private elveţiene Lombard Odier au declarat că tariful de 39% şi incertitudinile legate de relaţiile comerciale SUA-Elveţia „ne determină să adoptăm o perspectivă mai conservatoare” asupra economiei elveţiene. Ei şi-au redus prognoza privind PIB-ul pentru 2025 de la 1,1% la 0,9% şi au adăugat că aceasta ar putea scădea şi mai mult dacă industria farmaceutică globală va fi supusă unor taxe mai mari.

„Cu cât aceste tarife vor rămâne în vigoare mai mult timp, cu atât mai mari vor fi riscurile pentru economia elveţiană”, au adăugat ei. „Ne aşteptăm ca Berna să-şi intensifice negocierile cu administraţia Trump.”

Francul elveţian a continuat să se deprecieze faţă de euro, pierzând 0,5%, pe lângă scăderea de 0,5% suferită vineri.

„Dacă aceste tarife vor rămâne, ele vor contribui la forţele dezinflaţioniste din Elveţia, care menţin inflaţia aproape de 0% de la an la an”, a declarat Chris Turner, şeful global al cercetării pieţelor la ING.

Moneda elveţiană a crescut semnificativ anul acesta pe fondul incertitudinilor generate de politicile imprevizibile ale lui Trump, investitorii căutând alternative la activele americane. Această mişcare a determinat Banca Naţională a Elveţiei să reducă dobânzile la zero pentru a combate inflaţia scăzută şi moneda puternică — şi a alimentat speculaţiile că ar putea reduce şi mai mult dobânzile, chiar în teritoriu negativ.

Randamentul obligaţiunii guvernamentale elveţiene pe 2 ani — care reflectă aşteptările privind dobânzile — a scăzut luni cu 0,04 puncte procentuale, ajungând la -0,17%, cel mai jos nivel din iunie încoace.

Francul elveţian s-a depreciat şi faţă de dolarul american luni, scăzând cu 0,6%. Moneda scăzuse şi în primele ore ale zilei de vineri, dar a închis în creştere faţă de dolar, după ce datele slabe din SUA privind locurile de muncă au tras dolarul în jos.

Dolarul american a continuat să scadă luni, pierzând 0,3% faţă de un coş de valute majore.