Compania aerienă low-cost Blue Air a intrat în faliment, în condiţiile în care nici conducerea operatorului aerian, nici acţionarul majoritar, statul român, nu au reuşit să atragă un investitor, a anunţat joi Infinexa, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea şi finanţarea firmelor aflate în dificultate.

Din 6 septembrie 2022 compania nu a mai operat niciun zbor, lăsând atunci pe aeroporturi mii de pasageri. În martie 2023 intră în insolvenţă, iar astăzi este anunţat falimentul. Eximbank creditase în 2020 compania cu 300 mil. lei.

Cum s-a ajuns aici?

♦ 13 decembrie 2004: Se înfiinţează Blue Air, avându-l ca acţionar unic pe omul de afaceri Nelu Iordache, cel care a deţinut şi grupul din construcţii Romstrade, ajuns în faliment. Blue Air este prima companie aeriană din România cu capital integral privat, cu zboruri de pe aeroportul Aurel Vlaicu (Băneasa) spre destinaţii din Italia şi Franţa.

♦  2010: Blue Air trece printr-un proces de restructurare, fiind disponibilizaţi 300 din cei 800 de angajaţi ai companiei şi fiind returnate 4 din cele 11 aeronave pe care le opera sub contract de leasing.

♦ mai 2013: Operaţiunile Blue Air sunt scoase la vânzare de Casa de Insolvenţă Transilvania pentru a recupera o parte din datoriile Romstrade, compania prin care Nelu Iordache controla Blue Air şi care a intrat în insolvenţă în decembrie 2012.

Alături de Nelu Iordache, acţionar în compania Blue Air Transport Aerian este şi Gheorghe Răcaru cu 1,23%.

♦ octombrie 2013: Firma Blue Air – Airline Management Solutions, înfiinţată în aprilie de patru acţionari români, preia, în schimbul a 6 mil. lei, fondul de comerţ al Blue Air de Nelu Iordache, ajuns în arest pentru fapte de corupţie.

Cei patru acţionari sunt fostul pilot al Blue Air Teodor Cristian Rada (33%), Marius Mihail Puiu (33%), Tudor-Zamfir Constantinescu, şi el fost pilot al companiei aeriene (17%), şi Luciana Păunescu (17%). Noul acţionar, Blue Air – Airline Management Solutions, nu a preluat compania care opera în trecut avioanele Blue Air, ci doar brandul şi activitatea acesteia, primind şi licenţa pentru transport aerian. Gheorghe Răcaru rămâne ca director general.

♦ 2014: Blue Air intră pe segmentul de curse charter, în încercarea de a-şi păstra cota de piaţă.

♦ 2015: Blue Air depăşeşte pragul de 2 milioane de pasageri transportaţi într-un an.

♦ 2017: Blue Air, devenită cea mai mare companie aeriană cu capital privat românesc, semnează pentru achiziţia a şase aeronave de tip Boeing 737 MAX, într-o tranzacţie de peste 600 de milioane de dolari.

♦ 2018: Blue Air depăşeşte pragul de 5 milioane de pasageri transportaţi într-un an şi devine al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa locală a transportului aerian ca număr de pasageri, după Wizz Air.

♦ septembrie 2018: Gheorghe Răcaru se retrage din funcţie, după 48 de ani în industria aviaţiei, în locul lui la conducerea Blue Air fiind numit Marius Puiu, fost pilot şi acţionar în cadrul companiei.

♦ octombrie 2018: Blue Air cumpără transportatorul naţional aerian din Republica Moldova, compania Air Moldova, într-un proces de privatizare.

♦ februarie 2019: Grupul german Zeitfracht intră în acţionariatul transportatorului Blue Air Aviation, preluând 10% din acţiuni. Anterior, Luciana Păunescu şi Tudor Constantinescu au vândut acţiunile către Marius Puiu şi Teodor Cristian Rada.

♦ 6 mai 2019: Oana Petrescu este numită la conducerea companiei aeriene Blue Air, în locul lui Marius Puiu.

♦ octombrie 2019: Blue Air renunţă la rutele cu grad mai mic de încărcare, reduce din numărul de chartere şi reia modelul low-cost pe toate cursele astfel încât să revină pe profit, după câţiva ani de pierderi. Totodată, compania spune că pregăteşte o emisiune de obligaţiuni de 50-60 mil. euro pe care să o aducă la Bursa de la Bucureşti, pentru a susţine revenirea pe creştere, luând în calcul chiar şi o listare, care, însă, nu a mai avut loc.

♦ martie 2020: Blue Air depune la guvern o cerere pentru a primi un credit de salvare în condiţiile în care peste 90% dintre angajaţii companiei sunt în şomaj tehnic şi zborurile comerciale regulate ale companiei au fost oprite, din cauza pandemiei. Valoarea creditului solicitat este de 45 de milioane de euro.

♦ iulie 2020: Blue Air îşi anunţă intrarea în procedura de concordat preventiv după patru luni în care zborurile au fost suspendate, iar încasările au fost cu 100 mil. euro mai mici faţă de estimări.

♦ august 2020: Blue Air solicită guvernului accelerarea procesului în vederea acordării unui împrumut care să ajute compania să depăşească dificultăţile financiare generate de pandemie. Comisia Europeană aprobă o garanţie românească pentru împrumuturi în valoare de 62 milioane euro (300 mil. lei) pentru Blue Air, bani acordaţi de EximBank – instituţie de credit controlată de Ministerul Finanţelor.

♦ 1 aprilie 2021: Blue Air inaugurează prima aeronavă Boeing 737-8 MAX din România, primul avion de acest tip care operează zboruri comerciale în România.

♦ mai 2021: Tudor Constantinescu, fost acţionar al Blue Air, alături de alţi patru investitori privaţi, pune bazele AirConnect, o companie care operează zboruri interne către oraşe nedeservite din România, dar şi chartere către destinaţii precum Grecia, Turcia, Bulgaria şi Muntenegru.

♦ iulie 2021: Blue Air anunţă că vrea să se listeze la Bursa de la Londra printr-un proces de preluare inversă încheiat cu o companie britanică, prin care Cristian Rada şi fratele său, acţionari ai companiei din spatele Blue Air, să emită acţiuni noi. Planul este ulterior abandonat.

♦ septembrie 2021: Cristian Rada, acţionar la Blue Air, investeşte într-o nouă companie aeriană numită Hello Jets.

♦ 1 martie 2022: Noul CEO al Blue Air este Steven Greenway, care preia funcţia de la Oana Petrescu.

♦ 11 iulie 2022: Cristian Rada, acţionarul principal de la Blue Air, preia mandatul de director general al companiei, ca urmare a demisiei lui Steven Greenway din motive personale.

♦ 14 iulie 2022: ANPC amendează Blue Air cu 2 milioane de lei după ce, într-un an, compania a anulat peste 11.000 de zboruri, acestora corespunzându-le aproape 180.000 rezervări, pentru care s-au efectuat plăţi în valoare totală de peste 66 de milioane de lei.

♦ 6 septembrie 2022: Blue Air anunţă că suspendă zborurile care pleacă din România din cauza popririi tuturor conturilor companiei Blue Air Aviation SA de către Ministerul Mediului. Zborurile operate de Blue Air pe aeroporturile din Bucureşti şi Cluj sunt anulate.

♦ martie 2023: Blue Air, companie care la acea dată nu mai avea niciun zbor activ, a intrat în insolvenţă la propria cerere, conform datelor de pe site-ul Tribunalului Bucureşti.

♦ aprilie 2023: Comisia Europeană a iniţiat o investigaţie detaliată pentru a evalua dacă un plan de restructurare a companiei aeriene Blue Air şi măsurile de ajutor implementate în sprijinul planului respectau normele UE privind ajutoarele de stat

♦ februarie 2024: Comisia Europeană a concluzionat că planul de restructurare a companiei aeriene Blue Air nu a fost în măsură să restabilească viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene, fiind, aşadar, incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat şi cere României să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de aproximativ 33,84 milioane euro (163,8 milioane lei).

♦Iulie 2025: Compania aerienă low-cost Blue Air a intrat în faliment, în condiţiile în care nici conducerea operatorului aerian, nici acţionarul majoritar, statul român, nu au reuşit să atragă un investitor, a anunţat joi Infinexa, companie antreprenorială românească specializată în restructurarea şi finanţarea firmelor aflate în dificultate.