Un sfert dintre angajaţii români (26%) ia în considerare schimbarea locului de muncă în următoarele 3 luni. Dintre cei care intenţionează să facă această schimbare, 60% spun că nu se simt în siguranţă la actualul job, iar 48% afirmă că au un nivel scăzut de rezilienţă în faţa stresului şi a provocărilor de zi cu zi, arată un studiu realizat de Pluxee România, partener global pentru beneficii extrasalariale şi soluţii pentru creşterea implicării angajaţilor.

Doar 1 din 3 angajaţi (32%) din mediul privat din România se simte foarte pregătit să facă faţă schimbărilor sau situaţiilor neprevăzute la locul de muncă. În timp ce 8 din 10 respondenţi au afirmat că mediul economic lipsit de predictibilitate le poate ameninţa locul de muncă, 7 din 10 angajaţi români au declarat că asistă la schimbări mari sau medii în organizaţiile în care lucrează în contextul digitalizării şi al automatizării.

„Într-un climat economic şi social caracterizat de transformări accelerate, incertitudine şi presiune continuă, capacitatea organizaţiilor de a cultiva rezilienţa în rândul angajaţilor devine esenţială. Mai mult decât o trăsătură individuală, dezvoltarea rezilienţei ar trebui să devină o prioritate strategică pentru organizaţiile care îşi doresc să facă performanţă pe termen lung.

Datele arată că rezilienţa şi siguranţa psihologică la locul de muncă pot reduce de 2 ori, respectiv de 7 ori fluctuaţia de personal”, spune Gabor Olajos, Country Managing Director, Pluxee România şi Bulgaria.

Pe baza autoevaluării respondenţilor, studiul a calculat un scor mediu de rezilienţă de 82 din 100.

Nivelul este considerabil mai scăzut în rândul tinerilor, unde atinge 79, al angajaţilor din regiunea Moldovei, tot cu un scor de 79, respectiv al celor cu mai puţin de un an vechime într-o organizaţie, care înregistrează un scor de 78.

Cel mai scăzut nivel se regăseşte în companiile care nu se preocupă de sănătatea psihologică a angajaţilor, unde scorul coboară la doar 75.

Sondajul arată şi o corelaţie clară între rezilienţă şi satisfacţia profesională: 80% dintre angajaţii cu un nivel foarte ridicat de rezilienţă sunt mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă, în timp ce 65% dintre cei cu rezilienţă scăzută se simt nemulţumiţi în raport cu actualul loc de muncă. În plus, rezilienţa angajaţilor creşte în mod constant în primii zece ani petrecuţi în companie, după care tinde să se plafoneze. De asemenea, persoanele care conduc echipe au o rezilienţă mai mare faţă de cele care nu au subordonaţi.

„Siguranţa psihologică şi rezilienţa la locul de muncă nu reprezintă capricii sau concepte abstracte, ci piloni esenţiali ai performanţei organizaţionale. Într-o lume dominată de schimbări economice şi instabilitate a mediului extern, aceste două dimensiuni devin factori esenţiali care susţin capacitatea companiilor de a inova, de a se adapta rapid şi de a rămâne competitive. De asemenea, investiţia în siguranţa emoţională a angajaţilor se reflectă direct în nivelul lor de loialitate şi implicare pe termen lung.”, adaugă Daniel Enescu, Partner Daedalus Online.

Siguranţa psihologică, definită prin libertatea de a exprima idei, de a greşi fără teama de repercusiuni şi de a simţi că angajatul face parte dintr-o echipă unde se simte apreciat, este un concept prea puţin integrat în cultura organizaţională a companiilor din România, mai reiese din studiul realizat de Pluxee România.

Astfel, doar 1 din 4 angajaţi percepe greşelile ca oportunităţi de învăţare şi inovaţie în organizaţia din care face parte. Totodată, doar 1 din 3 respondenţi consideră că este ascultat şi încurajat de conducere atunci când are opinii diferite.
Exact ca în cazul rezilienţei, corelaţia dintre siguranţă şi satisfacţie este la fel de puternică: 9 din 10 angajaţi care se declară mulţumiţi sau foarte mulţumiţi de locul de muncă se simt şi în siguranţă din punct de vedere psihologic.

Unul dintre factorii care influenţează în mod direct echilibrul emoţional, nivelul de motivaţie şi starea generală de bine a angajaţilor este volumul de muncă. Datele studiului arată că 6 din 10 angajaţi din România efectuează în mod constant ore suplimentare, în timp ce 2 din 10 lucrează săptămânal peste cinci ore în plus faţă de programul standard.

“Această realitate evidenţiază presiunea tot mai ridicată resimţită de forţa de muncă activă şi accentuează nevoia urgentă de implementare a unor măsuri care să sprijine sănătatea mintală, să ofere un grad mai mare de flexibilitate organizaţională şi să asigure recunoaşterea adecvată a efortului depus de angajaţi. În lipsa acestor soluţii, riscul de epuizare profesională şi scădere a implicării devine din ce în ce mai pronunţat” concluzionează studiul.

Eşantionul care a stat la baza acestei cercetări a inclus peste 1.000 de angajaţi care lucrează în companii private din mediul urban.