Pe piaţa de resurse umane, liniştea spune mai mult decât orice perioadă tumultoasă. De linişte se feresc şi angajatorii, dar şi angajaţii şi, de ceva vreme, din piaţă nu se mai aude zgomot. Totul se mişcă la intensitate redusă şi toată lumea aşteaptă să vadă ce se întâmplă pentru a-şi putea programa următoarea mişcare. Poate tocmai de aceea studiile care radiografiază piaţa muncii aduc mereu concluzii surprinzătoare. Spre exemplu, cu aproximativ o lună în urmă, PwC lansa studiul salarial Paywell care avea un ton general optimist: România are mai mulţi angajaţi şi mai bine plătiţi decât anul trecut, atmosfera generală din companii este mult mai relaxată, iar 59% dintre participanţi au bugetat pentru 2012 o creştere salarială medie de 6,8%.

La sfârşitul lunii noiembrie PayLogic, compania care administrează servicii de externalizare a activităţilor de administrare de personal şi calcul salarial, prezenta un studiu cu o concluzie ceva mai pesimistă, care viza, ce-i drept, datele aferente doar lunii septembrie 2011, comparată cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Astfel, acest studiu concluzionează că numărul de angajaţi a scăzut în septembrie cu 5% faţă de aceeaşi lună din 2010, reducându-se, în acelaşi timp, şi venitul mediu al angajaţilor cu 7%, până la 1.790 de lei pe lună, în valoare brută. Reducerea venitului mediu per angajat este o dovadă a faptului că firmele sunt în situaţia în care trebuie să restructureze în continuare costurile cu salariile.

A crescut, în schimb, valoarea primelor cu 28%, de la 307 la 393 de lei pe lună, acesta fiind un indiciu clar că angajatorii se îndreaptă tot mai mult către un model care încurajează remunerarea în funcţie de performanţe, în detrimentul unui salariu de bază mare şi fix, indiferent de rezultatele individuale sau ale companiei.

O altă veste bună este scăderea cu 22% a fluctuaţiei de personal. Această veste bună pentru angajatori ascunde însă o realitate care pentru angajaţi nu este nicidecum confortabilă, anume că nu mai au alternative în piaţă. În cele mai multe cazuri, scăderea fluctuaţiei nu se datorează unei consolidări a gradului de fidelizare a angajaţilor, ci este pur şi simplu efectul unei atitudini mult mai precaute. Aceeaşi atitudine mai prudentă a dus probabil la scăderea numărului de zile de concediu medical înregistrate, ştiut fiind faptul că nu de puţine ori concediile medicale nu aveau în spate un motiv real. Astfel, numărul de zile de concediu medical a scăzut cu 42% în septembrie a acestui an faţă de aceeaşi lună a anului trecut. De altfel, şi Codul muncii vizează în mod direct acest aspect, iar angajatorii au dreptul de a verifica dacă angajaţii care sunt în concediu medical chiar suferă de boala invocată, chiar dacă asta înseamnă vizitarea lor la domiciliu.

Interesant este faptul că a scăzut şi numărul de ore suplimentare efectuate, de la o medie de 2,31 de ore pe lună la 1,43. "Aceasta indică o reducere de <turaţie> a volumului de muncă. În acelaşi timp, acest lucru confirmă şi că se reduce cererea de pe piaţă", arată studiul PayLogic.