Criza apei de la barajul Paltinu, care afectează peste 100.000 de oameni din Prahova şi Dâmboviţa şi care a pus în pericol producţia de energie a României din cauza opririi centralei OMV de la Brazi, scoate la iveală faptul că toate autorităţile - Ministerul Mediului, Apele Române, ESZ Prahova şi chiar şi prefectura Prahova, ştiau de situaţia de la baraj dar nici una dintre instituţii nu a luat măsuri.

Ba mai mult, instituţiile pasează de la una la alta vina în vreme ce nu doar că situaţia nu se va rezolva prea curând, sistarea fiind programată până pe cel puţin 8 decembrie, ci demonstrează că o resursă strategică - apa – este lăsată la voia întâmplării de instituţii cu mii de angajaţi.

„În data de 22.10.2025, a avut loc o întâlnire de lucru la baraj Paltinu la care au participat: reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor / CONSIB, A.N. „Apele Române” si UCC ANAR, A.B.A. Buzău-Ialomiţa, S.G.A. Prahova in vederea analizării rezultatelor Inspecţiei Subacvatice, stabilirii măsurilor pentru realizarea lucrărilor (coborârea nivelului la cota optimă de realizare a lucrărilor)  şi a identificării sursei de finanţare”, se arată într-un răspuns Apele Române la întrebarea ZF despre cine a decis golirea barajului Paltinu.

La aceast„ întâlnire menţionată de Apele Române au fost invitaţi si reprezentanţi ai Hidroelectrica S.A. – S.H. Curtea de Argeş, S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.(operatorul de apa potabila), „ care au luat cunoştinţă  de deciziile luate, respectiv: continuarea coborârii nivelului de la 621.35 mdM până la nivelul optim realizării lucrărilor, respectiv 605 mdM (volum in lac 6.09 mil mc); menţinerea în acumulare a unui volum suficient pentru asigurarea alimentarii cu apa brută”.

Practic, pe 22 octombrie toate instituţiile prezente la întâlnire ştiau că la barajul Paltinu este nevoie de lucrări pentru a debloca golirea de fund, dar nimeni nu a pus pe hârtie un plan, nimeni nu s-a asigurat că populaţia şi industria va avea apă chiar dacă lucrările se vor realiza. 

„Întreruperea apei nu a fost o decizie a Ministerului Mediului. Este rezultatul imposibilităţii operatorului ESZ Prahova de a furniza apă tratată conform normelor sanitare, în condiţiile în care nu a asigurat măsurile tehnice compensatorii necesare. Ministerul Mediului, deşi primise anterior asigurări că populaţia nu va fi afectată, a fost informat cu întârziere despre amploarea crizei. Situaţia reală a fost transmisă întâi de primarii localităţilor afectate, nu de instituţiile subordonate, ceea ce constituie o abatere gravă de la responsabilităţile legale”, spuneau reprezentanţii ministerului pe 2 decembrie.

Întrebarea este de ce Ministerul Mediului sau Apele Române nu au trimis un control în zonă încă din octombrie să vadă dacă lucrurile funcţionează şi dacă, în cazul unei situaţii neprevăzute, aşa cum a fost în final creşterea aluviunilor ca urmare a ploilor, populaţia va avea sau nu apă.

Mai mult, într-o adresa de pe 30 octombrie către prefectura Prahova, semnată de Apele Române şi SGA Prahova, se menţiona că la cota actuală de acumulare, barajul Paltinu nu are nicio golire de fund utilizabilă, singura cale de asigurare a alimentării cu apă a populaţiei şi industriei fiind prin centrala hidroelectrică Paltinu, deţinută de Hidroelectrica. Tot în acea adresa, era menţionat faptul că există riscul întreruperii alimentării cu apă a populaţiei şi industriei.

Practic, toate instituţiile ştiau de posibilitatea opririi alimentării cu apă.

Filmul operaţiunilor de la barajul Paltinu, conform Apelor Române:

Practic, această întâlnire vine după ce pe 17 iunie s-a făcut o manevră de deschidere golirii de fund GF2 şi s-a constat obturarea acesteia.

„Urmare înregistrării  acestui incident, la nivelul A.B.A Buzău Ialomiţa s-au efectuat demersuri pentru a stabili cauza si masurile de remediere care se impun, astfel ca exploatarea acumulării sa se efectueze in condiţii de siguranţa. In data de 18.06.2025, La cota de 642.70 mdMN (Volum in lac 41.2 mil mc)  pentru identificarea cauzei obturării, s-a realizat o inspecţie subacvatica tip dronă : Nu s-a putut vizualiza zona obturării, ci doar platforma troliului de acţionare a batardoului de la GF2, situata la cota 623.80mdM.

In data de 20.06.2025 cota in lac 642.5 mdMN (Volum in lac 40.885 mil mc) s-a intervenit cu echipa de scafandrii care au putut coborî pana la platforma troliului de acţionare a batardourilor de la GF2 ( cota- 623,80mdM), dar  NU s-au identificat capetele cablurilor de prindere a batardourilor;

• Urmare a adresei ANAR nr. 16044/18.07.2025, in data de 25.07.2025 ABA Buzău – Ialomiţa a înaintat către AN Apele Române si Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, programul estimat de coborâre a nivelului la cota 620 mdM, pentru perioada 21.07.2025 -31.10.2025.
• Conform recomandărilor din Nota tehnica a expertului privind evaluarea starii de siguranta a barajului si a concluziilor comisiei U.C.C.H.- A.N.A.R., a fost coborât nivelul in lac pana la cota 620mdM, in vederea stabilirii de soluţii tehnice care sa asigure execuţia lucrărilor de intervenţie necesare deblocării accesului in GF2.

Coborârea nivelului in lac s-a realizat in conformitate cu Programul de exploatare lunar aprobat de AN Apele Române si Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

• In perioada 18-20 septembrie 2025, s-a realizat o noua inspecţie subacvatica cu ROV  (cota in acumulare la momentul inspecţiei fiind de 624.40 mdM, volum in lac 18.91 mil mc).

Rezultatele Inspecţiei Subacvatice au fost înaintate in data 07.10.2025  către Comisia UCC(urmărirea comportării construcţiilor) ANAR si CONSIB(Consiliu National Privind Siguranţa Barajelor).

Din raportul de inspecţie subacvatica a rezultat faptul ca sistemul de admisie al galeriei GF 2, precum si batardourile, prezinta o înfundare totala cu sedimente, care afectează critic funcţionalitatea structurii. In acest sens, s-a recomandat decolmatarea locala in zona GF 2, pentru acces complet si sigur la batardouri, grătare si gurile de admisie.

Una dintre condiţiile desfăşurării lucrărilor de decolmatare reprezintă asigurarea nivelului in lac la cota 603-604mdM ( nivelul maxim al acumulării va fi de 30m fata de marginea inferioara a prizei GF2- 574 mdM). Precizam ca principala funcţie a acumulării de alimentare cu apa se poate realiza doar prin CHE Paltinu- nivel minim energetic: 600mdM.

• În data de 22.10.2025, a avut loc o întâlnire de lucru la baraj Paltinu la care au participat: reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor / CONSIB, A.N. „Apele Române” si UCC ANAR, A.B.A. Buzău-Ialomiţa, S.G.A. Prahova in vederea analizării rezultatelor Inspecţiei Subacvatice, stabilirii masurilor pentru realizării lucrărilor (coborârea nivelului la cota optima de realizare a lucrărilor)  si a identificării sursei de finanţare. 

La aceasta întâlnire au fost invitaţi si reprezentanţi ai S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. – S.H. Curtea de Argeş, S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A.(operatorul de apa potabila), care au luat cunoştinţa de deciziile luate, respectiv: continuarea coborârii nivelului de la 621.35 mdM pana la nivelul optim realizării lucrărilor, respectiv 605 mdM (volum in lac 6.09 mil mc);menţinerea in acumulare a unui volum suficient pentru asigurarea alimentarii cu apa brut.

Întrebare ZF: Înainte de închiderea barajului, s-au făcut scenarii nefavorabile?

• In eventualitatea producerii unei viituri in aceasta perioada, s-a avut in vedere existenta BAC Lunca Mare, care are ca funcţionalitate principala asigurarea unei acumulări tampon de apa curata, pentru staţia Voila, pe perioada de viituri. BAC-ul Lunca mare este reglementat din punct de vedere al gospodăririi apelor prin Autorizaţia de GA nr. 30/24.03.2023 valabila pana la data de 08.01.2028 si Autorizaţia de funcţionare in condiţii de siguranţa nr. 12-4/09.01.2023 valabila pana la 08.01.2028.

Reprezentanţii ESZ Prahova au luat cunoştinţă de posibilitatea creşterii turbidităţii apei in aceasta perioada.