Tensiunile au izbucnit după ce aproximativ 18 deputaţi mai tineri ai Uniunii Creştin-Democrate (CDU) au anunţat că se opun proiectului de lege privind pensiile, care urmează să fie supus votului final în Bundestag vineri. Răzvrătirea vine din chiar partidul cancelarului şi loveşte direct în autoritatea acestuia.

CDU/CSU şi SPD controlează împreună 328 de mandate din cele 630, ceea ce le asigură o majoritate extrem de fragilă, de doar 12 voturi. Un eşec la vot ar reprezenta încă un eşec umilitor pentru Merz, după tentativa nereuşită de numire a unui judecător la Curtea Constituţională în iulie, relatează Bloomberg.

Un vot pierdut ar scoate în evidenţă lipsa de control a cancelarului asupra propriului grup parlamentar şi ar putea deteriora iremediabil capacitatea guvernului de a adopta legislaţie.

Copreşedinta SPD, Baerbel Bas, a sugerat în această săptămână că, dacă legea pensiilor nu trece, coaliţia ar putea fi la final de drum. Un asemenea scenariu ar putea duce la alegeri anticipate într-un moment în care extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), se situează pe primul loc în unele sondaje.

Blocată de diferenţe profunde de viziune pe teme esenţiale, coaliţia Merz–SPD are dificultăţi în a convinge electoratul că poate livra promisiunile de relansare economică, întărire a securităţii interne şi a armatei şi modernizare a infrastructurii rutiere şi de poduri.

Deşi guvernul a adoptat, începând din mai, mai multe pachete de măsuri – inclusiv fonduri speciale finanţate din datorie pentru armată şi infrastructură, în valoare de sute de miliarde de euro – efectele concrete întârzie să se vadă.

Mediul de afaceri a salutat unele iniţiative, dar critică ritmul lent al reformelor.

„Economia este în cădere liberă, dar guvernul nu reacţionează suficient de hotărât”, a avertizat reprezentantul industriei, Leibinger.

După un vot-test intern în grupul parlamentar, marţi, a devenit clar că o parte dintre parlamentarii tineri ai CDU nu sunt dispuşi să renunţe la opoziţia faţă de proiectul de lege. În aceste condiţii, decizia lui Merz şi a strategilor săi de a merge înainte cu votul în plen, în pofida majorităţii fragile, este considerată o mişcare cu grad ridicat de risc.

Sprijinul pentru adoptarea legii ar putea veni indirect din partea opoziţiei radicale de stânga. Partidul Stângii a anunţat miercuri că deputaţii săi se vor abţine. În Bundestag, o lege este adoptată dacă numărul voturilor „pentru” îl depăşeşte pe cel al voturilor „împotrivă”, abţinerile nefiind contabilizate.

Dacă toţi cei 64 de parlamentari ai Stângii se abţin, pragul pentru majoritate scade la 284 de voturi – un obiectiv pe care, teoretic, guvernul l-ar putea atinge. Totuşi, adoptarea legii datorită abţinerii unui partid anticapitalist ar fi percepută ca o victorie de faţadă, care nu ar consolida poziţia politică a lui Merz.

Cancelarul este supus unei presiuni crescânde în interiorul CDU, unde mulţi îi reproşează concesiile prea mari făcute SPD. La rândul său, SPD a arătat puţină disponibilitate de compromis pe tema pensiilor, reamintind că măsura este inclusă în acordul de guvernare negociat înainte de preluarea puterii.

Într-o şedinţă cu uşile închise, marţi, Merz le-ar fi cerut tuturor parlamentarilor conservatori să voteze pentru proiect, invocând contextul geopolitic tensionat şi avertizând că un vot negativ ar avea „consecinţe dramatice”, potrivit unor participanţi.

Pentru tinerii deputaţi CDU, miza este însă povara financiară asupra generaţiilor viitoare. Proiectul garantează plata pensiilor până în 2031 şi, într-un punct controversat, oferă garanţii suplimentare pentru nivelul veniturilor pensionarilor şi după această dată. Sistemul este finanţat prin contribuţiile obligatorii ale angajaţilor, dar, pe măsură ce numărul pensionarilor creşte, numărul de salariaţi care susţin un beneficiar scade. Diferenţa este acoperită din ce în ce mai mult de bugetul federal.

Perspectiva unor cheltuieli suplimentare de ordinul miliardelor a declanşat revolta aripii tinere din CDU, care acuză că prea mult din povară este transferată spre viitor. Aceştia cer reforme mai profunde. Merz a recunoscut public nevoia de schimbare şi a mandatat o comisie de experţi să elaboreze propuneri.

Un colaps al coaliţiei ar surveni într-un moment critic pentru economia germană, care s-a contractat în 2023 şi 2024 şi abia dacă a înregistrat creştere în acest an. După alegerile din februarie şi relaxarea regulilor stricte privind datoria publică, optimismul iniţial că Germania va redeveni motorul economiei europene s-a estompat. Luna trecută, consilierii lui Merz au revizuit în jos prognoza de creştere pentru anul viitor, la sub 1%.

Fondul Monetar Internaţional a avertizat că Germania riscă să rămână în urma altor economii dezvoltate şi să se confrunte cu dificultăţi de durată în atingerea unui nivel ridicat de prosperitate, dacă nu trece la reforme „curajoase”.

Sistemul de pensii, aflat sub presiunea îmbătrânirii populaţiei, este central pentru mulţi alegători, dar generează tensiuni puternice cu tinerii, care se tem că vor finanţa beneficii pe care ei înşişi nu le vor mai primi.

Chiar dacă miza votului este enormă pentru Friedrich Merz – un eşec ar putea să-i zdruncine decisiv mandatul – analiştii consideră puţin probabil ca actuala alianţă să se destrame imediat.