Au pornit in afaceri de la zero, avand la indemana doar cateva idei despre cum sa inceapa si sa conduca o afacere, plus alianta cu un investitor - si au castigat milioane de dolari. Este vorba de o serie de tineri antreprenori al caror business a atras atentia unor nume mari precum Adobe, Adecco, Computer Generated Solutions sau TechTeam si a condus ulterior la unele dintre cele mai rasunatoare tranzactii din piata locala de IT&C. Pusi in fata unei astfel de situatii insa, cei mai multi dintre ei s-au lovit de o problema esentiala, si anume ce sa faca cu banii castigati prin vanzarea businessului lor.

"Prima senzatie pe care am avut-o cand am constientizat cat de cat ca banii au fost virati in contul meu bancar a fost ca am un impozit urias de platit", spune Alexandru Costin (30 de ani), fondatorul InterAKT, companie vanduta la finalul anului trecut producatorului de software Adobe si devenita, in urma preluarii, divizia locala a acestuia. "Nici nu am realizat ca am atatia bani, pentru ca nu ma puteam gandi decat la faptul ca trebuie sa dau 16% din ei catre stat", a adaugat Bogdan Ripa (28 de ani), cofondatorul companiei producatoare de software si actualul director tehnic al Adobe Romania. "De abia dupa aceea realizezi ca esti cu mult mai bogat decat erai cu o zi inainte, iar faptul ca stii ca poti sa nu mai lucrezi deloc si totusi sa nu duci lipsa de nimic iti da o oarecare senzatie de siguranta", spune Costin, care acum este directorul general al Adobe Romania.

De la aceasta prima reactie si pana la aparitia problemelor n-a trecut insa mult timp. Cele cateva milioane de euro adaugate in cont incep sa fie considerate de multi oameni de afaceri un soi de povara. "Este o grija in plus, pentru ca trebuie sa te decizi intr-un termen relativ scurt ce faci cu banii pe care i-ai castigat", spune Vladimir Sterescu (31 de ani), directorul executiv al firmei EasyCall, care a fost achizitionata de americanii de la Computer Generated Solutions (CGS) la sfarsitul anului trecut.

"Practic, trebuie sa gasesti o solutie astfel incat suma acumulata prin vanzarea afacerii sa nu se devalorizeze odata cu trecerea timpului, ci sa creasca. O dobanda pentru depozit bancar este o solutie, dar nu reprezinta metoda cea mai buna de exploatare a banilor", a explicat Gabriel Mardarasevici, directorul general al Ness Technologies, compania care a cumparat Radix, firma ieseana fondata de Mardarasevici.

Aici intervine pentru prima data necesitatea unei legaturi cu o banca si cu oameni specializati care stiu ce sa faca cu respectiva suma. Astfel, oamenii de afaceri proaspat imbogatiti apeleaza la un bancher personal si la o armata de consultanti si analisti ai pietei, care sa-i ajute sa-si administreze banii. "Vanzarea businessului coincide cu aparitia primelor dileme cu privire la reinvestire pentru oamenii de afaceri. Si aici intram noi in ecuatie", spune Liliana Damianov, director de private banking la Eurobank EFG Private Banking Romania.

Un bancher personal are rolul de a analiza gradul de risc al unei investitii si predispozitia omului de afaceri la acest risc, scop in care este necesara realizarea unui profil al clientului, in care se iau in calcul factori precum expunerea anterioara a acestuia la riscuri, toleranta la risc sau preferintele sale pentru investitii.

Bancherul personal ar sfatui un intreprinzator proaspat imbogatit sa pastreze aproximativ 20% din suma incasata prin vanzarea afacerii sub forma de lichiditati intr-un cont bancar. "Daca vorbim de o suma foarte mare, procentul poate scadea pana la 10-15%, insa niciodata sub 10%", sustine Damianov. Aceasta suma este destinata in general consumului. Restul banilor trebuie reinvestiti, in urma unei analize atente a pietei si a riscurilor si preferabil cat mai curand posibil. "Iar de aici exista mai multe posibilitati. Sunt cazuri in care oamenii de afaceri ies complet din business-ul vandut si incep un altul pe un domeniu complet diferit. Sau pot continua sa conduca afacerea, investind in paralel banii primiti in businessuri noi sau in diferite segmente de piata, cum ar fi in real estate sau pe bursa, spre exemplu", spune Liliana Damianov.

Cel mai nepotrivit insa, in opinia consultantilor bancari, ar fi ca suma sa ramana nefolosita intr-un cont bancar pe o perioada mai lunga de timp. Exista situatii in care oamenii de afaceri asteapta o perioada de doua sau trei luni pana iau o decizie privind directia in care vor sa investeasca banii. Aceasta perioada este mai ales necesara pentru cei care analizeaza singuri piata si de-abia dupa aceea apeleaza la consultanti si la bancheri.

Vladimir Sterescu are insa in plan sa depaseasca aceasta perioada de timp. Pentru EasyCall, el si cei doi parteneri ai sai au primit aproximativ sase milioane de euro, conform unor surse neoficiale din piata. Pana acum au fost incasati numai o parte din acesti bani, restul urmand sa fie platiti de CGS esalonat pe o perioada de cinci ani, conform contractului. "Unul dintre partenerii mei, care a trecut mai des prin astfel de experiente, m-a sfatuit de la bun inceput sa uit ca am banii respectivi in cont cel putin pentru urmatoarele sase luni, pentru ca pe de-o parte nu voi sti ce sa fac cu ei si risc sa ii investesc gresit, iar pe de alta parte voi fi asaltat de diverse propuneri de investitii", a spus Vladimir Sterescu. "Si asa s-a si intamplat. La nicio saptamana dupa achizitie, telefonul meu suna continuu. Am primit telefoane de la o multime de cunostinte, chiar de la unii cu care nu am mai pastrat de mult timp legatura."

Consultantii de investitii sunt de parere ca sase luni reprezinta o perioada destul de mare pentru a tine banii blocati intr-un cont, mai ales avand in vedere ca piata este imprevizibila. In primul rand, oamenii de afaceri care opteaza pentru aceasta varianta trebuie sa analizeze fluctuatiile care au loc pe piata monetara pentru a determina care este moneda optima in care sa depoziteze banii. "In acest moment, leul are un randament superior, iar in aceste conditii, cu un depozit in dolari, la o dobanda de aproximativ 3% pe an, procent care variaza de la o banca la alta, pe ansamblu s-ar obtine un randament negativ", a exemplificat Liliana Damianov.

Cea mai mare parte dintre oamenii de afaceri din domeniul IT care si-au vandut afacerea in ultimii doi ani au ales deja sa investeasca in sectorul imobiliar. Acesta este cazul lui Lucian Butnaru (29 de ani), care a vandut Akela companiei americane TechTeam, al lui Gabriel Mardarasevici (37 de ani), seful Ness Technologies, dar si al fondatorilor InterAKT, care chiar daca nu au investit inca, tranzactia fiind finalizata relativ recent, au in plan pentru urmatoarele cateva luni sa intre pe acest domeniu.

"Puteam sa-i dau banii sotiei si s-ar fi ocupat ea de absolut totul", glumeste Mardarasevici. Acesta a incasat 4 mil. euro in 2005, la finalizarea tranzactiei, 1,5 mil. euro anul trecut si tot atat urmeaza sa incaseze si anul acesta, suma totala platita de Ness pentru Radix fiind de 7 mil. euro. "Din momentul in care mi-au intrat banii in cont, am inceput sa-mi pun problema unde ii pot investi cu folos. Normal, am inceput sa fac diverse studii de piata si asa am intrat in imobiliare."

Omul de afaceri iesean a alocat jumatate din suma primita initial pentru compania sa, la care s-au adaugat sume finantate de banci, pentru a construi cladiri de birouri in Iasi, un mini-cartier rezidential la marginea orasului, a carui valoare se ridica la aproximativ 5 mil. euro si un sediu pentru o banca in centrul orasului - proiect de aproape un mil. euro. "In rest m-am implicat in proiecte ceva mai mici. Spre exemplu, vreau sa construiesc o clinica privata in Iasi, care sa aiba cinci cabinete medicale separate, specializate pe domenii diferite", anunta Gabriel Mardarasevici. Restul banilor au ramas in cea mai mare proportie in banca, directorul Ness Technologies investind cateva sute de mii de euro si pe Bursa de Valori Bucuresti. Pe langa investitiile de business, omul de afaceri a achizitionat si o masina de lux - un Bentley Continental Flyng Spur in valoare de 200.000 de euro.

Dar si pentru Mardarasevici banii s-au dovedit a fi o grija in plus, numai ca faptul ca s-a trezit peste noapte cu cateva milioane de euro in cont n-a fost atat de spectaculos, atata vreme cat, dupa cum spune, conturile erau deja incarcate de sume destul de mari.

Lucian Butnaru, fondatorul companiei Akela, a procedat ca la carte in urma vanzarii: "Aproximativ 20% din suma am pus-o deoparte in banca, iar restul de 80% am plasat-o in imobiliare". Mai exact, a cumparat terenuri pentru a construi cladiri de birouri. Unul dintre proiectele in care a investit este o cladire de birouri amplasata pe bulevardul Dacia, care va fi destinata firmelor mici. Cladirea este momentan in constructii, gata fiind numai parterul, dar va fi finalizata spre sfarsitul acestui an si data spre inchiriere microintreprinderilor. "Pana acum, companiile de dimensiuni mici nu au avut o oferta bogata de spatii unde sa-si poata amplasa sediul. Daca voiau sediu, erau fortate sa inchirieze un spatiu mai mare decat le e necesar, ridicand costurile", comenteaza Butnaru.

Un alt proiect inceput anul trecut si care se ridica la aproximativ un milion de euro este un bloc de apartamente rezidentiale de lux in Eforie Nord, care va fi gata in luna iunie a acestui an. "Oricum, la ambele proiecte am investit numai o parte din bani, restul fiind obtinuti prin finantare. Aproximativ 75% din suma pe care am primit-o initial a mers catre primul proiect si 25% am investit pentru al doilea", a spus actualul director executiv al TechTeam Akela. "Plasamentele in imobiliare si la bursa sunt favorabile, cel putin pentru mine. Asta pentru ca ai toate sansele sa iesi cu cateva sute de mii de euro mai bogat", adauga Butnaru.

Tendinta catre imobiliare si catre bursa poate fi explicata si prin faptul ca majoritatea consultantilor si a bancherilor privati inclina catre aceste directii. "Oamenii de afaceri investesc de cele mai multe ori unde le spunem noi ca este indicat sa investeasca, semn ca au incredere in analizele facute de noi", spune Liliana Damianov de la Eurobank. "Anul trecut s-a simtit intr-adevar o explozie a investitiilor in real estate, piata care are un potential de crestere urias si anul acesta, dar cred ca de-acum se vor face simtite investitiile si pe pietele externe, avand in vedere ca pietele locale sunt totusi destul de exploatate, iar pietele internationale vin cu foarte multe oportunitati."

In schimb, Vladimir Sterescu considera ca piata imobiliara nu ar fi o oportunitate potrivita. Cel putin nu pentru el: "La inceput, nici nu realizam ca am dintr-o data mai multi bani in cont. Prima mea miscare a fost sa-i impart in mai multe banci, pentru a diminua riscurile". Totusi, o astfel de miscare nu pare a fi intotdeauna inspirata, intrucat suma odata "faramitata" presupune mult mai multa atentie din partea proprietarului, iar valoarea comisioanelor ce trebuie platite este mai mare. In general, spun consultantii, este bine sa se foloseasca cel mult doua banci, tocmai din ratiunea de a diminua riscurile, dar in momentul in care numarul bancilor este mai mare pot interveni probleme.

"Acum trebuie sa investesc banii, insa pana acum nu am avut timp sa analizez nici o posibilitate. Cert este ca nu voi investi in imobiliare, cum este moda in piata", spune Sterescu. Este adevarat insa ca daca tranzactia ar fi avut loc la inceputul anului trecut, directorul executiv al EasyCall recunoaste ca ar fi investit probabil tot pe piata imobiliara. Momentan, spune ca ar fi tentat mai degraba sa investeasca intr-o idee noua de afacere, la care sa nu participe in mod direct, ci in care doar sa se implice financiar, cum a fost cazul EasyCall. "Imi convine sa spun ca nu am nicio idee in ce sa investesc, dar adevarul este ca nu am timp sa caut o destinatie de investitii", recunoaste Sterescu.

Fondatorii InterAKT, Alexandru Costin si Bogdan Ripa, si-au convertit imediat in lei sumele incasate de la Adobe. Prima achizitie a celor doi a fost cate o casa pentru fiecare, in vestul Capitalei. "Eu am investit deja o parte din suma la bursa", a spus Alexandru Costin, directorul general al Adobe Romania. "De restul nu prea am avut timp sa ma ocup, dar ma gandesc ca imi voi cumpara in viitorul apropiat si o masina noua - poate un Audi Q7", a mai spus acesta.

"Eu nu am facut decat sa transfer banii in lei si sa-mi iau casa. De restul nu am avut timp absolut deloc. Dar vreau sa-i investesc si ma gandesc serios la real estate sau la fonduri de investitii. Pe bursa in schimb nu prea as vrea sa intru", a spus Bogdan Ripa. Pana acum, i-a cumparat sotiei un Audi A3 si acum se pregateste sa-si ia si el o masina - "poate BMW seria 5 sau Audi A6". "Audi A8 este prea mare, iar hibridele sunt tare urate. Un hibrid mi-as lua numai ca sa ma joc putin cu el, dar nu as conduce o asemenea masina zi de zi", zice Ripa.

Mai departe insa, fiecare isi face in continuare planuri in ceea ce priveste afacerea pe care inca o conduc si sumele de bani pe care urmeaza sa le incaseze.

Majoritatea au un contract incheiat prin care sunt obligati sa ramana pe pozitii pentru o perioada cuprinsa, de la caz la caz, intre doi si cinci ani de la momentul preluarii, timp in care trebuie sa atinga anumite tinte in privinta rezultatelor financiare, a numarului de angajati, a numarului clientilor si asa mai departe. Cumparatorul impune o astfel de clauza contractuala pentru a obtine garantia ca firma pe care o cumpara nu va merge in scadere dupa achizitie. Tocmai de aceea, in faza initiala se plateste in general numai jumatate din suma, restul de bani fiind platiti esalonat pe perioada cuprinsa in contract.

"InterAKT a fost facuta pentru a fi vanduta catre Adobe sau Macromedia si cum aceasta din urma a fost achizitionata de Adobe in 2005, nu mai era alta solutie", a explicat Alexandru Costin. "Momentul vanzarii a fost extrem de oportun. Deja aveam sase ani de antreprenoriat si se spune ca daca nu vinzi in primii sapte ani, exista sanse mari sa nu mai vinzi deloc", spune el.

Acum, Costin si Ripa trebuie sa atinga obiectivele stabilite in contract in doi ani, pentru a putea primi restul de 45% din suma ramasa de achitat in acest interval, conform prevederilor contractuale. Desi cei doi nu au specificat exact care sunt aceste obiective, este vorba clar despre atingerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri. In 2005, InterAKT a avut o cifra de afaceri de un milion de dolari, iar anul trecut a terminat cu 1,8 milioane de dolari, conform estimarilor. Profitul net s-a cifrat la aproximativ 30% din cifra de afaceri.

"Acum lucram deja la urmatoarele versiuni DreamWeaver si PhotoShop. Adobe are 72 de produse, iar noi lucram la cele de top sau la produse care nu au aparut inca", a spus Bogdan Ripa.

In cazul TechTeam, Lucian Butnaru are misiunea de a dubla cifra de afaceri a companiei pana in anul 2008. Compania a inregistrat deja o dublare a cifrei de afaceri de la an la an inca din 2005. Daca acum doi ani, Akela a raportat o cifra de afaceri de 2 milioane de euro, anul 2006 a fost incheiat cu 4,2 milioane de euro. "Pentru anul in curs, ar trebui sa atingem o cifra de afaceri de 8,5 milioane de euro, iar in 2008 este vorba despre 15 milioane de euro", precizeaza Butnaru. In ceea ce priveste profitul net al companiei, acesta s-a mentinut "cat de cat la un nivel stabil, de 10% din cifra de afaceri, numai ca anul acesta procentul va urca pana la 12%".

Anul 2006 a fost important pentru TechTeam, intrucat a finalizat proiectul de certificare CMMI (Capability Maturity Model Integration - cea mai complexa certificare pentru industria IT, in completare la standardele ISO), care presupune un proces lung si extrem de costisitor. Numai pe partea de audit si consultanta a fost nevoie de o investitie de aproximativ 200.000 de euro, la care se mai adauga inca cel putin cateva sute de mii de euro pentru restul procedurilor. Potrivit lui Lucian Butnaru, pentru o astfel de certificare se poate ajunge chiar si la milioane de euro, in functie de marimea organizatiei - "dar fara certificarea CMMI nu poti lucra cu companii de dimensiuni foarte mari, cum ar fi Ford spre exemplu".

In ceea ce priveste EasyCall, obiectivele companiei vizeaza pentru anul acesta o cifra de afaceri de 7,5 milioane de euro (10 milioane de dolari), in conditiile in care anul trecut cifra de afaceri a fost de 3,5 milioane de euro, conform lui Vladimir Sterescu: "Cresterea va veni din faptul ca vom avea foarte multe contracte noi care atrag dupa sine venituri mai mari si extinderea companiei din punctul de vedere al numarului de angajati. In plus, pregatim deja extinderea la nivel teritorial".

Schimbarile in cadrul companiei sunt destul de putine. Cel putin la capitolul cultura organizationala nu pare sa se fi schimbat absolut nimic. "Singurele modificari pe care le-au facut executivii de la CGS in ceea ce ne priveste au fost sa ne invete sa luam in calcul indicatori noi, cum ar fi rata de plecare a angajatilor", a precizat directorul executiv al EasyCall. Dintr-un call-center pleaca anual intre 2% si 5% dintre angajati, factor care in cazul EasyCall nu a fost luat in considerare pana acum, dar care a costat compania in ultimii ani peste 250.000 de euro.

Oportune sau nu, schimbarile din cadrul companiilor preluate recent, precum si alegerile in ceea ce priveste investitiile, pun oamenii din spatele tranzactiilor intr-o alta lumina. O masina noua, o cota de afaceri de obtinut, terenuri cumparate si bani investiti la bursa. Cam asa au aratat ultimii doi ani pentru cei care au vandut o afacere si s-au imbogatit. Sa vedem cum li se va arata anul acesta.