Prima alocuţiune privind starea naţiunii din celde-al doilea mandat de preşedinte al lui Barack Obama a fost descrisă de casa albă drept o continuare a discursului de învestire susţinut în luna ianuarie. Preşedintele Statelor Unite a văzut cele două discursuri drept "două acte din aceeaşi piesă", după spusele purtătorului de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.Discursul de învestire din ianuarie s-a adresat în principal susţinătorilor preşedintelui ales, subliniind înfrângerea dreptei prin accentul pus pe egalitate şi justiţie socială, valori americane tradiţionale, dar ocolind alte elemente definitorii ale crezului naţional, precum libertatea ca şansă, limitarea anvergurii guvernului central şi recompensarea proporţională cu meritele.

ALOCUŢIUNEA PRIVIND STAREA NAŢIUNII A PRELUAT TEME PROMOVATE DE CASA ALBĂ ÎN TIMPUL PRIMULUI MANDAT, precum sprijinul pentru industria manufacturieră cu valoare adăugată mare, investiţii în energie curată, reforma educaţiei şi programe de infrastructură, însă preşedintele a adoptat o atitudine împăciuitoare, promovând modest obiectivele de stânga şi folosind un limbaj aţintit către centrul spectrului politic. Liderul majorităţii republicane din Camera Reprezentanţilor, John Boehner, situat în plan secund, chiar în spatele preşedintelui, s-a văzut nevoit chiar să aplaude de câteva ori.

PRINCIPALELE PROPUNERI PREZENTATE DE OBAMA PRIVIND ECONOMIA, bugetul, educaţia şi combaterea schimbărilor climatice sunt creşterea salariului minim la 9 dolari pe oră de la 7,25 dolari pe oră înainte de sfârşitul anului 2015 şi garanţia că salariul minim va ţine pasul cu inflaţia, investiţii de un miliard de dolari pentru înfiinţarea a 15 institute care să susţină industria manufacturieră (trei ar urma să fie inaugurate încă din acest an prin departamentele Energiei şi Apărării, iar pentru restul este necesar sprijinul Congresului); investiţii de 50 miliarde de dolari în infrastructură, din care 40 miliarde de dolari pentru reparaţii urgente ale unor poduri şi pasaje; adoptarea de către Congres a unui program de 15 miliarde de dolari prin care să fie reabilitate sau demolate proprietăţi vacante sau abandonate în urma prescrierilor de ipotecă; găzduirea unui summit cu oameni de afaceri străini pentru a atrage investiţii străine la nivelul autorităţilor locale; creşterea exporturilor prin negocierea unei zone de liber schimb cu Uniunea Europeană şi finalizarea Parteneriatului Trans-Pacific; susţinerea programelor de asistenţă pentru crearea de locuri de muncă la nivelul comunităţilor locale; reducerea de către Congres a ratei de taxare aplicată companiilor şi crearea unui impozit special, şi mai redus, pentru industria manufacturieră; stabilirea unui nivel minim de taxare pe operaţiunile internaţionale ale companiilor pentru a încuraja investiţiile în SUA şi pentru a preveni schemele financiare menite să minimizeze cheltuielile fiscale; extinderea şi permanentizarea creditului fiscal destinat susţinerii activităţilor de cercetare şi dezvoltare, măsură care necesită de asemenea avizul Congresului.

Alte puncte de pe agenda preşedintelui american privesc înfiinţarea unui fond de securitate energetică finanţat din redevenţele acumulate de stat de la producătorii de petrol şi gaze care să finanţeze cercetarea în domeniul vehiculelor electrice, pe gaz sau biocombustibil, permanentizarea creditului fiscal acordat producătorilor de energie din surse regenerabile pentru a dubla producţia până în 2020, măsură care trebuie de asemenea să treacă prin Congres, stabilirea unor stimulente care să recompenseze autorităţile statale proporţional cu creşterea eficienţei energetice la nivelul locuinţelor şi întreprinderilor în următorii 20 de ani, crearea unui cadru care să încurajeze investiţiile private în transporturi, reţeaua de transmisie a electricităţii şi conducte de petrol şi gaze, concentrarea studiilor de liceu pe "real-world learning", inclusiv cursuri de tehnologie, ştiinţe şi inginerie, precum şi supravegherea mai strictă a colegiilor şi universităţilor care primesc fonduri federale