Si desi cele mai abrupte sincope ale pietei n-ar fi decat o piscatura pentru averile imense ale oligarhilor, un efect mai indelungat s-ar putea sa aiba perspectiva, discutata acum in unele cercuri financiare, ca legaturile lor stranse cu premierul Vladimir Putin si presedintele pe care acesta l-a impus, Dmitri Medvedev, sa creasca riscul de a face afaceri cu ei. In timp ce Uniunea Europeana cauta o abordare diplomatica fata de Moscova, unii incep sa sugereze ca cea mai buna metoda de a influenta Kremlinul ar fi sa se puna mai multa presiune asupra comunitatii rusesti de afaceri din Europa, in special asupra celei din Londra, unde multi dintre oligarhi au interese financiare. “Este o lovitura uriasa, un soc pentru toti acesti oameni”, spune Anders Aslund, un critic al guvernului rus care este expert in afaceri rusesti si est-europene la Institutul Peterson pentru Economie Internationala din Washington. “Relatiile cu Occidentul vor fi dificile. Vor exista sanctiuni, piata de capital este deja jos, guvernanta corporativa e in declin, iar toate se intampla din cauza lui Putin.”

 

Infruntarea dintre Rusia si Occident vine dupa o perioada de boom de sase ani, alimentat de cresterea preturilor la petrol si gaze naturale, care a pompat o noua seva intr-o economie odinioara devastata si i-a catapultat pe cei din elita de business a tarii la rangul de miliardari. Tot in aceasta perioada, unii dintre oamenii de afaceri au inceput sa-si extinda operatiunile internationale si sa slabeasca legaturile cu Rusia.

 

Roman Abramovici, 42 de ani, un vechi apropiat al lui Vladimir Putin, si-a stabilit conexiuni puternice in Londra dupa ce si-a investit o parte a averii sale de 23 de miliarde de dolari (16 miliarde de euro), acumulata in special din afaceri cu petrol, in clubul de fotbal Chelsea. Are si planuri sa transforme o locuinta din secolul al XIX-lea din Lowndes Square intr-un conac cu piscina si garaj. Desi si-a vandut mare parte din afacerile din Rusia si a demisionat din functia de guvernator al regiunii Ciukotka, legaturile lui cu Kremlinul l-au ajutat sa evite sa aiba soarta unor oligarhi ca Mihail Hodorkovski, fostul miliardar si proprietar al companiei petroliere Iukos, care se afla acum intr-o inchisoare din Siberia, dupa ce a esuat in incercarea de a se opune politicilor administratiei Putin.

 

Alt oligarh cu puternice legaturi cu Putin este Oleg Deripaska, 40 de ani, magnat al aluminiului cu o avere de 28 de miliarde de dolari, care s-a mutat si el in afara granitelor Rusiei. Holdingul lui, Basic Element, cu venituri de 27 de miliarde de dolari, a investit in Magna, o companie canadiana producatoare de componente auto, a cumparat participatii la doua companii de constructii din Austria si Germania si este un investitor major in Muntenegru. Deripaska studiaza acum ideea unei oferte publice pentru Rusal, compania de aluminiu pe care o controleaza. Pentru Boris Berezovski, un miliardar a carui puternica influenta a fost retezata dupa ce Putin si-a inceput ofensiva contra celor mai bogati oameni ai tarii, conflictul Rusiei cu Georgia inseamna ca Occidentul ar putea sa incerce de-acum sa influenteze Kremlinul prin abordarea oligarhilor lui favoriti – inclusiv Abramovici si Deripaska. “Ei fac parte din acest regim”, spune Berezovski. “Occidentul joaca dupa regulile unei democratii, dar Putin este un gangster”, sustine el, stand in capul mesei din sala de consiliu a biroului sau din Londra. “El intelege doar forta.”

 

Inca din 2000, cand a fugit la Londra, unde a primit azil politic, Berezovski a fost un critic neobosit (desi nu dezinteresat), cerand Statelor Unite si Europei sa rupa legaturile cu Putin. In ce-l priveste pe Abramovici, Berezovski nici nu pretinde ca este impartial, dupa ce a deschis proces impotriva fostului sau asociat in afaceri, cerand despagubiri de doua miliarde de euro. Berezovski sustine ca Abramovici l-a silit sa isi vanda participatiile la compania petroliera ruseasca Sibneft si alte investitii pentru sume cu mult sub valoarea lor contabila. Pentru a-si sustine asertiunea ca Abramovici si Putin sunt “parteneri de afaceri”, el aduce in discutie o intalnire din 1999 cu Abramovici, unde spune ca i s-a cerut sa imparta costurile unui iaht de 50 de milioane de dolari pentru Putin, o oferta pe care Berezovski spune ca a refuzat-o. 

 

Bancherii din Moscova, la randul lor, spun ca racirea relatiilor diplomatice ale Rusiei cu Vestul va avea efecte de mai lunga durata. Obtinerea de finantare de la bancile occidentale, deja ingreunata din cauza problemelor de pe pietele internationale, va deveni si mai dificila, iar obtinerea vizelor ar putea deveni mai greoaie. Deripaska si-a vazut deja revocata viza de Statele Unite din cauza ingrijorarilor cu privire la practicile sale de afaceri. Luna trecuta, liderul Partidului Conservator din Marea Britanie, David Cameron, a cerut o revizuire a politicii de vize a tarii sale fata de elita ruseasca - fara sa faca nominalizari. Pentru unii observatori, simpla mentionare a ideii de catre un politician britanic de frunte arata ca atitudinea Vestului fata de oligarhii Rusiei se poate deteriora si mai mult. Purtatori de cuvant ai lui Abramovici si ai lui Deripaska au contestat ideea ca afacerile lor in plina expansiune ar putea fi afectate de niste demersuri anti-Putin. Vorbind din partea lui Abramovici, John Mann a refuzat sa comenteze acuzatiile lui Berezovski, invocand litigiul care este in desfasurare. Un purtator de cuvant al lui Deripaska a spus ca “Basic Element mentine relatii normale si constructive cu autoritatile ruse”. Potrivit lui Aslund, Abramovici ar avea cele mai apropiate relatii cu conducerea Rusiei. El a mentionat vanzarea din 2005, pentru 13 miliarde de dolari, de catre Abramovici a participatiei sale la compania petroliera Sibneft catre Gazprom, grup in care Medvedev era unul dintre executivii de top.