Sfarsitul hipercapitalismului?

Postat la 12 octombrie 2008 10 afişări

Sa fie acesta sfarsitul hipercapitalismului? De aproape o generatie, SUA au crescut din lipsa de reglementare a pietelor, reducerea impozitelor si promovarea comertului liber. Washingtonul a stat deoparte fata de problemele operatorilor aerieni, ale bancilor ori ale companiilor telecom, considerand ca implicarea redusa a statului va produce prosperitate, fie si cu pretul unei mai mari inechitati in ce priveste veniturile.

Sfarsitul hipercapitalismului?

Acum, dupa ce Washingtonul a alocat 700 de miliarde de dolari ca sa salveze companiile financiare, dupa ce economia slabeste pe zi ce trece si democratii par pregatiti sa-si creasca ponderea in Congres, s-ar parea ca Statele Unite renunta la increderea in piete si neincrederea in guvern.

In Europa, unii lideri politici, inclusiv conservatori ca presedintele francez Nicolas Sarkozy, au proclamat moartea doctrinei economice laissez-faire.

“O anumita opinie despre globalizare se apropie de sfarsit, impreuna cu un capitalism financiar care si-a impus logica in piata”, a spus Sarkozy luna trecuta. “Ideea ca pietele au intotdeauna dreptate a fost nebuneasca.”

Dar America? Pe de o parte, actuala criza ar parea sa continue distantarea fata de ideile pietei libere, asociate cu presedintii Ronald Reagan si George W. Bush, judecand dupa adoptarea planului de beneficii medicale Medicare in 2003 si dupa esecul propunerii lui Bush de a privatiza sistemul de asigurari sociale in 2005, piesa centrala a viziunii sale despre o “societate a proprietarilor”. Apoi, in 2006, democratii au preluat controlul Congresului pentru prima data in 12 ani.

Indiferent cine va ajunge presedinte in ianuarie 2009, legiuitorii vor fi presati sa intareasca reglementarile in sectorul financiar si sa aloce mai multe resurse unor institutii ca Agentia pentru Alimente si Medicamente (FDA), care a parut depasita de situatie in ultimii ani. Unii critici ai propunerii legislative de salvare a sistemului bancar se plang, spre exemplu, ca aceasta, desi imputerniceste Departamentul Trezoreriei sa cumpere active cu probleme in valoare de sute de miliarde de dolari de la companiile financiare, nu reuseste si sa consolideze supravegherea sistemului financiar national.

Dar americanii sunt in mod fundamental suspiciosi fata de guvern, intr-un mod cu totul diferit de gandirea europenilor, iar aceasta e o diferenta culturala si politica de secole. Toti cei care se asteapta ca dupa alegerile din noiembrie – fie ca va iesi Barack Obama, fie ca va iesi John McCain – puterile Washingtonului sa creasca masiv s-ar putea sa fie dezamagiti. Americanii sunt deja satui de Bush, ale carui cote de popularitate au scazut la 22% in cel mai recent sondaj CBS News, cel mai mic procent inregistrat de un presedinte un functie de la Harry S. Truman in 1952 si pana acum.

Dar acest sondaj, ca si altele, arata si ca oricat ar fide porniti impotriva lui Bush si a Wall Street-ului, americanii nu sunt in mod neaparat dispusi sa imbratiseze idei cum sunt cresterea puterii sindicatelor, impozite semnificativ mai mari si mai progresive si noi bariere comerciale. O recesiune profunda si de durata ar putea schimba aceasta dinamica, la fel cum inflatia si recesiunile severe din anii ‘70 au alimentat ultima schimbare ideologica majora din politica americana, care a adus in 1980 alegerea lui Ronald Reagan, un fervent promotor al impozitelor mici, al pietei libere si al lipsei de reglementari.

 

 

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/special/sfarsitul-hipercapitalismului-3299878
3299878
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.