Nu e vorba de incalcarea vreunor principii de politete politica, ci de instinctul de autoconservare care ar fi trebuit sa-i arate majoritatii parlamentare calea cea mai scurta pentru punerea in aplicare a unor masuri anticriza cerute de fi nantatorii externi. Dar partidele de la guvernare, in special PDL, au preferat sa abuzeze in acest an de procedura asumarii raspunderii pe diverse proiecte de legi, ba chiar pe cate doua proiecte deodata, transformand Parlamentul nu doar in cronicar al ordonantelor de urgenta, la fel ca precedentele cabinete, ci si in spectator al discursurilor prin care premierul Emil Boc anunta ca nevoia urgenta de masuri, amanate totusi de acelasi premier din 2008 incoace, justifica asumarea raspunderii Guvernului pe legea pensiilor, a reducerilor de salarii in domeniul bugetar, pe legea salarizarii unice sau a educatiei, stabilind un record trist si greu de egalat in viata parlamentara post-1989 din Romania.

A revenit Curtii Constitutionale misiunea de a echilibra (desi fara voie) balanta raporturilor parlamentare, dupa ce a trimis legea pensiilor in dezbatere si, foarte posibil, va proceda similar si cu legea educatiei. Insa controlul hibrid juridico-politic pe care judecatorii constitutionalisti l-au exercitat asupra legilor promovate de Guvern a aratat si lacunele Constitutiei si nevoia de a regandi chiar locul unde trebuie situat un arbitru constitutional in viitoarea lege fundamentala. Curtea Constitutionala a aratat ca se poate comporta strict ca o a treia forta de presiune supra-politica, dupa majoritatea si minoritatea parlamentara, cenzurand prevederi legislative ce i-ar fi afectat in mod direct pe membrii sai, cum a fost cazul legii recalcularii pensiilor, de la care au fost exceptati prin prevederea expressis verbis a Curtii doar judecatorii!

In conditiile in care austeritatea a inceput practic in Romania de la 1 iulie, odata cu adoptarea primelor masuri severe de ajustare bugetara, e de inteles de ce presedintele Traian Basescu a renuntat la sportul favorit al dialogului direct cu masele si a devenit mai mult o eminenta tacuta refugiata la Palatul Cotroceni - sau in indepartata Asie atunci cand, ca la manifestatiile de 1 Decembrie, era asteptata prezenta sa in mijlocul publicului. Partea buna a acestei schimbari fortate de strategie este ca mesajele prezidentiale se concentreaza pe chestiuni in majoritate importante si beneficiaza de o expunere mai mare atunci cand sunt emise, dupa cum s-a vazut si la jumatatea lui decembrie, in cazul avertismentelor presedintelui Basescu cu privire la potentiala ratare a aderarii la Schengen pe considerente judiciare.

Ranile capatate in campania electorala prezidentiala de principalele formatiuni politice erau inca deschise in prima luna a anului, un moment propice pentru clarificarea raporturilor de putere in interiorul lor. Dupa cum era de asteptat, in PSD s-a pus cel mai acut problema acestei limpeziri, dupa ce Mircea Geoana incheiase lamentabil campania electorala anterioara si pierduse cursa prezidentiala in ciuda sprijinului acordat de PNL, PC si mai multe formatiuni neparlamentare (PRM si PNG fiind demne de remarcat). Congresul PSD s-a incheiat cu venirea la conducerea partidului a lui Victor Ponta, un candidat inventat pe ultima suta de metri si sprijinit de Adrian Nastase, Miron Mitrea si Radu Mazare, care insa nu a insemnat mai mult decat reglarea conturilor cu tabara perdanta si nicidecum reformarea mesajului si a liderilor PSD. Ca e asa avea s-o dovedeasca, la incheierea anului, suspendarea lui Mircea Geoana din partid, din vointa lui Ponta, indiferent la pierderile de imagine ale partidului de pe urma unei astfel de decizii.

Curtea Constitutionala a preluat stafeta vizibilitatii publice, suspendand - dupa o decizie controversata procedural - activitatea Agentiei Nationale de Integritate, spre satisfactia larg impartasita a clasei politice. Reformarea legii de functionare a ANI a insemnat, dupa cum apoi s-a si vazut, diminuarea pana aproape de zero a puterii de presiune pe care ANI, prin cercetarea declaratiilor de avere ale personajelor publice, o avea la dispozitie. Raportul pe justitie al Comisiei Europene avea sa critice in termeni neobisnuit de duri sabotarea ANI, dar si faptul ca "Romania incalca criteriile de aderare", prevestind ceea ce acum a devenit impasul procesului de aderare la spatiul Schengen.

Presedintele Traian Basescu si-a asumat prezentarea publica a masurilor de austeritate bugetara discutate cu finantatorii externi ai Romaniei, desi, chiar potrivit propriilor lui declaratii, aceasta "era treaba Guvernului".