Oreorganizare administrativa a Romaniei este necesara in viziunea celor care, inclusiv la solicitarea BUSINESS Magazin, si-au exprimat opinia pe subiect in cele doua saptamani care s-au scurs de la aparitia lui pe radarul media. In viziunea lor, o astfel de redesenare a anatomiei administratiei locale ar aduce cu sine o reducere a birocratiei si a coruptiei de la nivelul actualelor judete si o eficientizare a activitatii viitoarelor structuri.

"Actuala organizare administrativa nu are la baza o analiza a fluxurilor umane si materiale si nici o reala descentralizare: aparatul birocratic este replicat in mod nefericit la nivelul fiecarui judet, avand aceleasi deficiente ca si modelul de la centru", a explicat consultantul fiscal Emilian Duca. In plus, considera Marius Ghenea, presedintele FIT Distribution, actuala formula de impartire administrativa "nu da posibilitatea dezvoltarii semnificative niciunei zone a tarii, cu exceptia Bucurestiului". Inca de la evocarea acestui proiect de catre reprezentantii PDL in urma cu doua saptamani, au aparut si s-au inmultit trimiterile catre Polonia, care a atras excedent de fonduri europene prin cele 16 voievodate ale sale, organizate pe baza celor 49 de judete anterioare.

Este insa reorganizarea judetelor actuale in unele mai mari, dupa modelul actualelor regiuni de dezvoltare, solutia pentru eliminarea coruptiei si a ineficientei? Nu, sugereaza Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei Pro Democratia. "Problema la noi este una de cultura politica", spune Pirvulescu intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, "astfel ca orice astfel de modificare poate fi foarte usor subminata daca nu se schimba si modul de selectie a liderilor politico-economici din teritoriu".

Intre argumentele discutate in legatura cu reorganizarea, la loc de frunte a figurat cel al costurilor - pe de o parte pentru buget, pe de alta parte pentru locuitorii si companiile din zona, care nu s-ar mai raporta din punct de vedere birocratic la resedinta de judet, ci la capitala regiunii. "Impartirea ideala a teritoriului ar trebui sa urmareasca o combinatie optima intre proximitatea serviciilor publice si utilizarea eficienta a resurselor la nivel regional - reducerea costurilor", spune consultantul Emilian Duca.

In acelasi timp, o reorganizare care tine cont numai de factorul economic si demografic, ignorandu-l pe cel cultural, ramane expusa la critici, cel mai bun exemplu fiind cel al regiunii "Moldova Sud", care ar urma sa aiba capitala la Constanta. Sunt unele regiuni a caror structura este oarecum disfunctionala, considera Duca - Regiunea Moldova Sud, cu capitala la Constanta, este un astfel de exemplu: "Probabil ca stabilirea capitalei la Braila sau Galati ar avea un impact mult mai bun". In plus, apreciaza el, este "real si inevitabil" pericolul de migrare a fondurilor si a investitiilor spre capitalele noilor regiuni, ceea ce ar atrage decaderea economica a oraselor mai mici, actualmente capitale de judete.

Unul dintre argumentele cu care premierul Emil Boc a sustinut reorganizarea pe judete-mamut a fost absorbtia mai buna a fondurilor comunitare, exemplul fiind Polonia, fruntasa in actualul exercitiu bugetar la accesarea programelor operationale puse la dispozitie. "Lasand la o parte frictiunile dintre baronii locali, pe care o reorganizare administrativa nu e sigur ca le va elimina, actualele judete sunt intr-adevar prea mici pentru proiecte de anvergura", recunoaste Cristian Pirvulescu, care spune ca se simte nevoia unor regiuni cu numar mai mare de locuitori pentru urmatorul exercitiu bugetar al Uniunii Europene 2014-2020.