BM 15 ANI: Cel mai bogat român din SUA

Postat la 22 octombrie 2019 504 afişări

În martie 2005, Business MAGAZIN îl prezenta pe George Haber, orădeanul care a plecat din România în anii 80 şi a făcut afaceri de de sute de milioane de euro în Silicon Valley.

BM 15 ANI: Cel mai bogat român din SUA

În continuare, materialul de copertă din 2005 "Cel mai bogat român din SUA"


George Haber, romanul a carui prima afacere a fost o discoteca improvizata in Oradea anilor ‘70, e acum un nume "de casa" in Silicon Valley, locul in care s-au inventat microprocesorul, computerul personal si mouse-ul. 

George Haber, romanul a carui prima afacere a fost o discoteca improvizata in Oradea anilor ‘70, e acum un nume "de casa" in Silicon Valley, locul in care s-au inventat microprocesorul, computerul personal si mouse-ul. Acolo Haber a construit companii,  le-a vandut, acolo a ratat o afacere "la cheie" cu Bill Gates si o listare la Bursa. Si tot acolo a strans o avere, estimata la o suta de milioane de dolari, care i-a adus reputatia de cel mai bogat roman din Silicon Valley si, probabil, din intreaga America.

Prima afacere a facut-o insa aici, in Oradea, in anii ‘70 - o afacere mica, de ocazie. Era, pe vremea aceea, elev in clasa a XI-a si canta, alaturi de cativa prieteni, printre care Adrian Pintea - devenit intre timp actor - intr-o trupa de rock. Intr-o seara de vineri, s-a trezit fara trupa. Adrian Pintea plecase din oras iar tobosarul fusese luat in armata. Si-a adus de-acasa magnetofonul si cateva benzi si a incropit o discoteca, prima din Oradea. Club Arlus a dat vibratie unui oras in care distractiile erau putine si de regula proletare. Ii calcau pragul, la sfarsit de saptamana, sute de adolescenti oradeni, inclusiv fiii notabilitatilor locale. Asa a ajuns liceanul Haber "cel mai mare star al orasului", dupa cum isi aminteste el, bucurandu-se "de toate beneficiile aferente faimei - bani, fete, distractii".

Dar pe langa "bani, fete, distractii", discoteca oradeana a insemnat pentru George Haber si altceva: o prima lectie improvizata de afaceri. Privind retrospectiv, isi da seama ca atunci a inteles prima data ca nu banii aduc fericirea, ci fericirea aduce bani. "Daca le dai oamenilor ce vor si ii faci fericiti, se pot face si bani", crede el acum. Discotecile pe care le-a organizat in liceu si facultate l-au invatat ca "banii adevarati ii faci cand clientii se intorc la tine" - iar clientii se intorc numai daca "le oferi ceva placut si interesant". 

Si discoteca din Oradea chiar facea bani pentru acea vreme. Erau seri in care la Arlus se vindeau si 1.100 de bilete, numar record si-n zilele noastre. "Faceam cam 100 de lei pe seara, fiecare. Pe vremea aia erau bani seriosi, dar nu prea stateau la noi. Ieseam cu gasca, cu fete, la mici, la bere si-i spargeam pe toti", isi aminteste DJ-ul oradean Stefan Varga.  Aceasta este prima lectie de afaceri a lui George Haber. Ca businessman adevarat avea sa se desavarseasca mult mai tarziu, in Silicon Valley cand a creat CompCore - cea dintai companie importanta.  Erau anii ‘90, vremea dot-com-urilor, epoca in care prin garaje, camere de camin ori laboratoare studentesti s-au nascut idei revolutionare ca browserul, portalul sau motorul de cautare. Multi au venit atunci in Silicon Valley sa faca milioane de dolari, putini au ramas - printre ei, George Haber, un roman care intre timp si-a castigat locul in lumea buna a IT-ului de performanta. 

Haber s-a nascut in 1954 intr-o familie de evrei marcata de experienta devastatoare a Holocaustului: mama lui supravietuise Auschwitz-ului, iar tatal, electrician, fu-sese deportat intr-un lagar din Ucraina. In adolescenta a invatat, de la ei, "cea mai va-loroasa lectie", una pe care spune ca n-o va uita niciodata: aceea ca "poti sa iei cu tine doar ceea ce inveti si stii" - ca obiectele nu sunt "pentru totdeauna". Si tot in adolescenta a iesit la iveala si inclinatia lui spre inginerie, daca se poate numi asa dezmembrarea unui televizor - primul din cartier, mandria familiei Haber. Toti vecinii le treceau pragul "sa se uite la televizor", pana intr-o buna zi cand George l-a desfacut. "Sa vad cum merge", explica el acum. "Cand tata a venit acasa, era sa lesine". Domnul Haber i-a spus fiului atat: "Tu l-ai desfacut, tu il pui la loc!". Aventura s-a incheiat cu happy-end, dupa cateva zile, dar experienta s-a dovedit folositoare: Haber a reusit sa-si construiasca propriile amplificatoare si difuzoare, indispensabile pentru cariera de rocker. 

Dar anii de liceu s-au sfarsit, iar George a plecat in Israel, multumita presedintelui american Jimmy Carter, care acordase in 1975 Romaniei clauza natiunii celei mai favorizate, cerand in schimb regimului Ceausescu sa permita plecarea evreilor si a sasilor din tara.

Israelul a fost primul mare soc caruia Haber a trebuit sa-i faca fata: "Dintr-un copil cu zeci de prieteni si bani, am ajuns un analfabet care nu stia sa vorbeasca, sa citeasca si nu intelegea mentalitatea locala". A trecut insa peste asta. 

Avea nevoie de bani pentru a se putea duce in vizita acasa si sa poata urma facultatea de electronica - domeniul care il atragea. Asa ca a inceput sa munceasca si s-a inscris, in cele din urma, la o facultate tehnica israeliana, Technion, locul in care a inteles ca, la urma urmei, Israelul e plin de oameni asemenea lui. S-a mutat apoi intr-un camin studentesc si viata lui a redevenit frumoasa. Doar ca in week-end, cand colegii plecau acasa, la familiile lor, ramanea din nou singur. Era trist. "Si, cum nu imi place sa fiu trist, am hotarat sa caut o discoteca", povesteste el. Isi inchipuia ca va gasi pe cineva care sa aiba nevoie de o mana exersata. "Si asa am ajuns sa deschid si in Haifa, in Israel, cea mai de succes discoteca." Veneau la dans cate o mie de oameni, iar Haber era omul-discoteca: el facuse amplificatoarele, el crease orgile de lumini si tot el era, fireste, si DJ-ul. 

In biografia lui, discoteca din Haifa e o a doua lectie de afaceri: clientii trebuie sa cumpere cu placere ceea ce le oferi. Si daca destinul lui de businessman a inceput in discoteci - mai intai in Oradea, apoi in Haifa -, se poate spune ca acestea i-au marcat decisiv si destinul personal. Si-a cunoscut sotia tot la discoteca, in Haifa - pe atunci ea era studenta la arhitectura. S-au casatorit repede si, dupa un an, lui Haber i s-a nascut primul copil, care are acum 22 de ani. "Este la facultate, studiaza electromecanica si are o pasiune deosebita pentru automobile si electronica."

Dupa un stagiu militar de doi ani in armata israeliana, ca ofiter de aviatie, a acceptat, fara sa se gandeasca prea mult, o oferta de munca in California, unde i s-a nascut, un an mai tarziu, cel de-al doilea copil, o fetita.

A trebuit sa mai treaca insa cinci ani pana cand George Haber sa inceapa constructia primei sale companii importante. CompCore Multimedia a inceput "cu investitie zero", povesteste el, si a ajuns sa dezvolte o tehnologie, familiara tuturor in prezent: rularea de filme pe computer, care, in timp, a evoluat in asa-numitul standard DVD. "Pot sa spun cu mana pe inima ca DVD-ul a fost, in parte, dezvoltat de noi", spune Haber, care califica drept "extraordinara" experienta de a crea o companie din nimic, de a o extinde si de a o aduce in pozitia de "lider mondial, care a participat la crearea celui mai popular mod de rulare a filmelor".

CompCore ajusese, la sfarsitul anilor ‘90, suficient de interesanta pentru a fi scoasa la vanzare. A cumparat-o Zoran, care continua sa fie un important furnizor de tehnologie pentru divertismentul digital, cu 80 de milioane de dolari. Haber detinea, in momentul tranzactiei - care a coincis cu nasterea lui Benjamin, cel de-al treilea copil al sau -, 40% din actiunile CompCore, primul sau start-up de succes. 

Se poate spune ca Haber a fost un vizionar? El nu crede ca ar fi. "Nu pot sa spun ca am intuit ca tehnologia e viitorul", recunoaste el acum. A vrut, pur si simplu, sa faca ceva ce-i placea, "si tehnologia era exact asta". 

Dupa CompCore a urmat GigaPixel, al doilea start-up. De data asta n-a mai in-ceput cu "investitie zero", ci cu sase milioane de dolari investiti de partenerii de la Silicon Graphics, un nume deja cunoscut, pe atunci, "in Valley". De GigaPixel se leaga multe satisfactii, dar si cea mai usturatoare dintre infrangerile lui Haber. GigaPixel dezvolta, pentru Microsoft, un procesor grafic de care Bill Gates avea nevoie pentru consola de jocuri X-Box, unul dintre cele mai cunoscute produse ale corporatiei. Potrivit intelegerii, Gates si Haber ar fi urmat sa prezinte impreuna, pe aceeasi scena, X-Box. GigaPixel era pe cai mari; omul de afaceri de origine romana pregatea listarea companiei pe Bursa printr-o oferta publica initiala, valoarea acesteia fiind estimata atunci la doua miliarde de dolari. 

Insa cu trei zile inainte de lansarea consolei, totul s-a naruit pentru Haber. Pentru X-Box, Bill Gates deschisese, in secret, doua fronturi. Alcatuise doua echipe Microsoft, care concurau intre ele si care lucrau pentru procesorul grafic cu doua companii diferite: unii cu GigaPixel, ceilalti cu Nvidia. 

Iar GigaPixel a pierdut o competitie in care nici macar nu stia ca intrase. "Si uite asa am pierdut miliardele", isi aminteste George Haber. "Dar cateva luni mai tarziu am fost cumparati de 3DFx pentru circa 180 de mi-lioane de dolari" - astfel au facut o multime de bani si investitorii, si inginerii din companie, si Haber, care la momentul tranzactiei detinea 30% din actiuni. Ironia face ca, dupa doi ani, 3DFx - care achizitionase compania lui Haber - sa fie cumparata chiar de Nvidia. Si o a doua ironie: procesorul grafic pentru X-Box e facut acum pentru acelasi Microsoft, tocmai de rivalul Nvidia, compania ATI. Dar afacerile lui Haber in Silicon Valley nu s-au incheiat cu vanzarea GigaPixel. A urmat Mobilygen, al treilea start-up al omului de afaceri. Compania, la care Haber este si in prezent actionar cu 10% si chairman, a pornit cu 15 milioane de dolari investitii atrase, dintre care zece milioane de la Kleiner Perkins Caufield & Byers, firma care de-a lungul timpului a finantat companii de prima marime precum Sun, Compaq sau AOL.

Valoarea Mobilygen, care dezvolta tehnologii multimedia pentru producatorii de telefoane mobile, e acum in crestere, crede Haber. O va vinde si pe asta? "Nu ma grabesc. Deocamdata, am adus un presedinte si un director general foarte buni si sunt foarte multumit de evolutia companiei", spune el. In doi-trei ani, estimeaza omul de afaceri, va valora cateva sute de milioane de dolari. Iti trebuie, ca sa consolidezi o companie, "cel putin trei ani", insa daca o tii "mai mult de zece ani e moarta". Ciclul in care o companie trebuie vanduta, asadar, "este intre trei si zece ani de la infiintarea sa", spune Haber. Dar pe langa cel mai important pariu actual - Mobilygen -, omul de afaceri are actiuni si e membru in consiliile de administratie la alte sase companii din Silicon Valley, dintre care numai una e listata. In plus, e actionar si consilier in cateva start-up-uri din IT. "Invat managerii acestor companii, aflate la inceput, cum sa isi faca prezentarile pentru a atrage investitori sau parteneri", spune Haber, pentru ca "banii nu sunt totul".

Indiscutabil, George Haber este acum mai mult american decat roman. Cu toate acestea, urmareste destul de atent industria software romaneasca. "Admir oameni de afaceri precum Florin Talpes de la Softwin, Octavian Ionescu de la SmarTree si Careware, Romeo Macaria de la Recognos sau Paul Chiriac de la Insidesoftware."

Totusi, de ce nu investeste oare George Haber si in Romania? Pentru ca pana acum nu i s-a ivit ocazia, crede Florin Talpes, directorul Softwin si presedintele Asociatiei Nationale a Industriei de Software si Servicii (ANIS). "George inca nu a primit o propunere care sa il convinga sau atraga", spune Talpes. In plus, adauga acesta, omul de afaceri din Silicon Valley are o afacere foarte promitatoare care "ii consuma in buna masura atentia" si nu se afla intr-o cautare activa de oportunitati in Romania.

Romeo Macaria, director general la compania clujeana Recognos, care a colaborat cu Haber, livrand aplicatii web pentru Mobilygen, ar vrea ca Haber "sa investeasca in cercetarea hardware: proiectare de componente sau programare de cipuri". Macaria isi aminteste chiar ca omul de afaceri de origine romana a analizat acum trei ani potentialul de cer-cetare din zona Ardealului. "Insa pana acum investigatiile sale nu s-au materializat", adauga el. Explicatia pentru care Haber n-a cumparat nimic in Romania pare insa alta. El marturiseste ca n-ar cumpara o companie "nicaieri in lume", nu pentru ca n-ar exista unele foarte bune: "cred ca firea mea este fire de constructor si imi place sa creez cultura si atmosfera".

E drept, Haber n-a investit in Romania. Asta insa nu-l impiedica sa faca voluntariat, oferind consultanta companiilor romanesti de hi-tech, sa vina in Romania la schi si la prieteni, sa mobilizeze disperat romanii la vot prin e-mail si prin chat-uri (cum a facut la prezidentialele de anul trecut), sa fie la curent cu muzica romaneasca (ii plac Parazitii, BUG Mafia si cantaretii de jazz Attila Weinberger si Ecaterina Teodorache), sa-si propuna sa-i ajute pe ministrii romani care se ocupa de IT, desi nu-i cunoaste, sa-si doreasca sa intre in consiliile de administratie ale unor companii romanesti sau sa se ofere sa predea un curs de afaceri studentilor de la ASE, dupa cum a declarat intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. 

In definitiv, multi romani l-ar putea considera pe George Haber modest in comparatie cu cativa dintre cei mai bogati oameni de afaceri din Romania. O suta de milioane de dolari este o suma mica, raportat la multele sute ale altora. Lucrurile nu stau insa chiar asa. Haber are zeci de milioane de dolari cu care se "joaca" in diverse investitii si actiuni la companii publice. Cu alte cuvinte, Haber este bogat la propriu, nu la modul virtual. Iar experienta sa de business chiar poate reprezenta un model.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
CEL MAI BOGAT ROMAN DIN SUA

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.