Inflaţia din România pare să fi trecut de punctul cel mai greu, având în vedere că în iunie 2026 rata anuală a fost de 10,4%, coborând uşor de la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, de 10,9% în mai, arată o analiză realizată de Confederaţia Patronală Concordia. „Vârful a fost deja depăşit, iar în a doua parte a anului trendul se inversează. Cu alte cuvinte, partea grea a rămas în urmă. Scumpirile au lovit însă direct în buzunarul românilor, erodând încrederea consumatorilor şi puterea de cumpărare, cu efecte vizibile în scăderea consumului de bunuri şi servicii”, potrivit analiştilor.

Inflaţia este, din punct de vedere economic, cea mai mare grijă a românilor, potrivit celui mai recent studiu Pareto Report, care indică chiar că, în mod surprinzător, cei mai apăsaţi de contextul socio-economic sunt consumatorii Pareto, 20% dintre românii cu cele mai mari venituri, care câştigă în medie de două ori mai mult decât cei din publicul comercial general. Studiul a ajuns la a cincea ediţie şi este pentru prima dată când cei mai mulţi dintre respondenţi, indiferent de categoria din care fac parte, nu au neapărat planuri de a-şi creşte veniturile, ci principala preocupare se leagă de a conserva, de a păstra ceea ce au.

Timp de mai mulţi ani veniturile au crescut, cu procente de două cifre: 15% în 2022, 15% în 2023, 13% în 2024. Însă anul trecut faţă de 2024 creşterile au fost mici. Veniturile Pareto au fost stabile, cu un plus 4%, dar inflaţia a fost mult mai mare. „Cu siguranţă în mentalul colectiv lumea simte că veniturile lor nu mai sunt la fel de bune, cu toate că acestea sunt stabile sau într-o uşoară creştere. Ideea e că nu mai sunt suficiente pentru ritmul de cheltuieli pe care obişnuiau să îl aibă şi se observă o scădere mai abruptă pentru că lucrurile au mai oscilat pentru publicul general”, potrivit Manuelei Mancaş, cofondatoare a Pareto Report şi fondatoare a firmei de cercetare de piaţă AHA Moments.

Cei din segmentul Pareto au resimţit o schimbare mai accentuată în percepţia asupra propriei situaţii financiare, deşi de-a lungul anilor aceştia păreau mai greu de atins de alte tipuri de crize. De pildă, în 2025 doar 20% dintre membrii Pareto au considerat că situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit faţă de anul anterior, iar 37% au declarat că s-a înrăutăţit; cu un an mai devreme, 40% considerau că situaţia financiară s-a îmbunătăţit şi 24% că s-a înrăutăţit.

Or inflaţia a erodat, lună de lună, puterea de cumpărare a populaţiei. Cu aceiaşi bani, cumpărăm din ce în ce mai puţine lucruri – cel puţin teoretic. Cumva, datele sunt contradictorii. De pildă: durata medie a sejururilor petrecute de turiştii români pe litoralul bulgăresc a scăzut, la 5,2 nopţi, dar valoarea totală a cheltuielilor pentru vacanţele de peste hotare a atins un nivel record. Pe de altă parte, apetitul pentru investiţii la bursă sau pentru finanţarea cheltuielilor statului este la cote nemaiîntâlnite.

Cu alte cuvinte, bani sunt, ei nu s-au evaporat, chiar dacă puterea de cumpărare a pierdut teren şi euro a trecut binişor de pragul de 5,2 lei.

Potrivit sondajului derulat săptămâna trecută pe paginile de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi Ziarul Financiar, numărul celor stresaţi de eventualele schimbări cauzate de scena politică este mai mic (182) decât al celor care s-au obişnuit deja cu situaţia (212), iar 143 de respondenţi afirmă chiar că nu îi afectează, cel puţin momentan. 

Ţara funcţionează tot cu guvern interimar, dar asta pare să deranjeze din ce în ce mai puţină lume. Mai apare câte o veste despre îndeplinirea vreunui jalon din PNRR, costurile de finanţare pe pieţele internaţionale sunt mult mai mici decât anul trecut, şantierele duduie în aşteptarea plăţilor din bani europeni. Chiar şi la nivel personal, unele surse de cortizol – legate de examenele de capacitate şi bacalaureat – s-au liniştit. Nu e nici caniculă, iar inflaţia ar putea să se îndrepte spre 6%... Ca să citez din clasici: „Iar e bine-n România”.   

Sondajul derulat săptămâna trecută pe platformele de LinkedIn ale BUSINESS Magazin şi ZF a investigat cât de afectaţi sunt românii de faptul că, până la plecarea revistei la tipar, ţara nu avea încă un guvern stabil.

De Ioana Mihai-Andrei este redactor-şef, Business Magazin