Admit sincer ca numele lui Tan Dun imi era necunoscut pana ieri. E un compozitor chinez a carui poveste este demna de un film. S-a nascut intr-un sat din provincia Hunan, iar pasiunea sa pentru muzica nu a fost deloc apreciata in valtoarea Revolutiei Culturale, asa ca a fost trimis scurt la cultivat orez. Dar nici aici nu s-a potolit, organizand un grup de tarani cu care improviza concerte folosind tot felul de obiecte pe post de instrumente muzicale si invatand de la acestia sa cante la diferite instrumente traditionale cu coarde.

Poate ca Tan Dun ar fi cules si azi orezul daca nu ar fi intervenit un accident: un feribot care transporta opera din Beijing intr-un turneu prin provincie s-a scufundat in apropierea satului, iar orchestra a ramas fara o parte din muzicieni. In lipsa de altceva, au fost angajati instrumentisti locali si astfel Tan Dun a ajuns in cele din urma la conservatorul din Beijing, si de-acolo la un doctorat la Columbia University, unde a fost studentul si asistentul lui Edgar Varèse - un monstru sacru al muzicii contemporane.

Dar povestea nu se termina aici. Muzica sa oarecum exotica, imbinand trimiteri la compozitori clasici europeni cu zgomote ambientale, instrumente neconventionale si motive traditionale chineze i-a adus succesul, adjudecandu- i - printre altele - un premiu Oscar pentru muzica filmului “Crouching Tiger, Hidden Dragon” si un premiu Grammy. A fost invitat sa compuna muzica pentru ceremonia transferului de suveranitate a statului Hong Kong (“Symphony 1997: Heaven Earth Mankind”) si tema muzicala a Jocurilor Olimpice de la Beijing, pe care sunt convins ca am ascultat-o cu totii, in interpretarea pianistului Lang Lang.

Insa cea mai recenta provocare pentru Tan Dun a fost sa compuna “Internet Symphony No. 1 - Eroica”, care sta la baza unui proiect lansat de Google zilele trecute: YouTube Symphony Orchestra. Proiectul isi propune in prima faza sa foloseasca renumitul serviciu de partajare de secvente video pentru a recruta 100 de muzicieni din intreaga lume care sa interpreteze “Eroica” lui Tan Dun intr- un concert ce va avea loc pe scena de la Carnegie Hall la data de 15 aprilie 2009, sub bagheta dirijorului Michael Tilson Thomas (director al Filarmonicii din San Francisco). Ideea este geniala prin simplitatea ei.

Oricine - muzician sau nu - poate descarca de pe YouTube partitura pentru un instrument la alegere si poate exersa dirijat de maestrul Tan Dun in persoana, prin intermediul unor alte secvente video, sau poate urma scurte “tutoriale” video-muzicale oferite de instrumentistii de la London Symphony Orchestra (LSO). Mai mult, candidatii pot sa foloseasca si alte instrumente sau obiecte capabile sa produca sunete sau zgomote, asa ca si daca nu stiti vioara sau oboi, dramba sau caloriferul pot fi folosite cu succes.

Totusi, e foarte putin probabil sa ajungeti astfel la Carnegie Hall, pentru ca regulamentul pretinde aspirantilor doua filmari video, una cu fragmentul ales din simfonia internetului si una cu o prestatie ceva mai clasica. Aici intervine un juriu - format din experti de la mari orchestre filarmonice sau conservatoare de muzica - ce va tria productiile, selectia finala fiind rezervata publicului, care va putea sa- si voteze favoritii pe canalul dedicat de YouTube proiectului (symphony). In afara de concertul propriu-zis, cei de la LSO vor asambla o versiune colaborativa a simfoniei lui Tan Dun, pe baza secventelor postate. Insa ceea ce-si doresc organizatorii cel mai mult este ca utilizatorii sa interactioneze, sa colaboreze, sa invete unii de la altii, sa largeasca cadrul proiectului si, poate, sa starneasca si altor utilizatori pasiunea pentru genuri de muzica mai putin populare.

Este de notat interesul pe care proiectul lansat de Google l-a provocat. Si nu doar printre participanti (la doua zile de la anunt sunt deja postate numeroase filme), ci mai ales printre mari nume ale muzicii si industriei muzicale. Partenerii proiectului provin din 23 de tari, iar printre ei se numara personalitati marcante (de pilda Valeri Gherghiev), orchestre si filarmonici, institutii cu prestigiu (cum este BBC) si, desigur, sponsorii care vor suporta costurile.

Poate ca putini dintre cei care vor participa la acest proiect vor ajunge sa cante pe marile scene ale lumii, desi organizatorii nu exclud sansa de a descoperi muzicieni extraordinari. Dar este cert ca un muzician talentat nu mai are nevoie de sansa ca un feribot sa se scufunde pe langa satul sau pentru a iesi in lume.