De ce să intri în afaceri, când poţi să-ţi bagi banii în bitcoin sau să trăieşti din chirii

Autor: Cristian Hostiuc Postat la 09 aprilie 2018 4820 afişări  

Alin Apostu, de la Espire Bootcamp, un program pentru tinerii care vor să înceapă o afacere, spune că România dispune de multe nişe de business în comparaţie cu alte ţări europene, unde lucrurile sunt deja aşezate, dar cel mai mare obstacol în dezvoltarea antreprenoriatului din România constă în faptul că mulţi dintre tineri nu sunt perseverenţi în a duce la capăt proiectele lor de business. ”Mulţi dintre aceştia nu au dorinţa de a persevera, nu au tenacitatea de a merge până la capăt în implementarea proiectului lor de business.“

De ce să intri în afaceri, când poţi să-ţi bagi banii în bitcoin sau să trăieşti din chirii
De ce să intri în afaceri, când poţi să-ţi bagi banii în bitcoin...

La polul opus, mii de români care au cumpărat bitcoin au banii blocaţi, pentru că băncile din România au închis conturile platformelor de exchange după avertismentele BNR. Aceştia trebuie să meargă acum la bănci în străinătate. 

Andrei Stănică, de la United Blockchain Association, a spus la ZF Live că ”suntem singura ţară din toată Europa în această situaţie. În total suntem zeci de mii de români, cu aproape de 200 de milioane de euro pe care nu îi putem transforma în România în lei„.

Deci sunt zeci de mii de români care au 200 de milioane de euro în aceste monede virtuale. Nu 2 milioane de euro, ci 200 de milioane de euro!

Dacă ne uităm în businessul românesc, sunt zeci de tineri care se învârt în cerc, care nu au bani să-şi continue afacerea şi nici nu au perseverenţa şi determinarea de a convinge investitorii să le dea câţiva lei pentru a merge înainte.

Mulţi spun că principala problemă a noii generaţii din business, a tinerilor de astăzi care aspiră la profesia de antreprenor, este că se lasă repede păgubaşi, odată ce apar primele dificultăţi. Determinarea nu este calitatea lor forte.

Când te uiţi la cei care au făcut bani din bitcoin, cel puţin din vorbe sau pe hârtie, nu mai ai niciun chef să începi un business de nişă, să te chinui să creezi un produs, să vinzi un serviciu, să tai facturi, să te lupţi să-ţi încasezi banii şi poate să plăteşti salarii.

România a avut o creştere economică de 7% în 2017, cea mai mare din Europa, dar dacă te uiţi la structura businessului românesc, înţelegi că această creştere economică a fost adjudecată de companiile mari.

Conform unui studiu realizat de CITR Group pe rezultatele financiare pe 2016, ultimele disponibile la nivel agregat, România are cu 19% mai multe companii de impact, adică firme cu active mai mari de 1 milion de euro. De la 20.000, numărul acestor companii a crescut la 23.000 în 2016.

Problema este că în România sunt 420.000 de companii sub 1 milion de euro, care generează 35% din cifra de afaceri cumulată la nivel naţional. Deci 65% din cifra de afaceri din România este făcută doar de 4% din companii. România se sprijină în business mai mult pe aceste companii de impact decât pe restul de 96% din celelalte companii.

Mai mult decât atât, deşi avem cea mai mare creştere economică, ponderea companiilor în dificultate a crescut de la 43% la 50%. Deci creşterea economică se duce către un segment de companii, dintre care marea lor majoritate sunt multinaţionale.

România, prin politicile de stat, nu sprijină mai deloc companiile care au sub 1 milion de euro şi care reprezintă marea majoritate. Din 420.000 de companii sub 1 milion de euro, 330.000 au până în 100.000 de euro cifră de afaceri.

În schimb, guvernul PSD a scăzut atât de mult fiscalitatea celor care au apartamente în închiriere, încât mai bine trăieşti din chirie decât din business. Radu Georgescu de la CFO Network, o firmă de consultanţă fiscală şi audit, spune că adevărata revoluţie fiscală este că cei care au venituri din chirii plătesc impozite mult mai mici pentru 2018, iar banii datoraţi pentru 2017 pot fi plătiţi abia în martie 2019, deci mai au şi o fereastră fiscală de un an.

Deci de ce să te lupţi să faci un business - mai mic, mai mare -, să angajezi oameni, când poţi să trăieşti foarte bine din chirii, unde aproape că nu ai bătaie de cap, iar banii intră lunar?

De multe ori te întrebi ce încurajează societatea românească, ce încurajează statul, ce încurajează un guvern, ce încurajează partidele, ce încurajează liderii politici şi cei care se ocupă de politica fiscală: renta sau producţia?

După ce că tinerii din ziua de astăzi nu au determinare şi se lasă păgubaşi la prima problemă, statul încurajează şi businessul realizat prin ”statul acasă“.

ADN-ul nostru ne arată că avem o frică mare de eşec, că orice eşec este ca un stigmat: familia te priveşte ca pe un ratat, societatea la fel, şcoala la fel, astfel încât, într-un final, oricine încearcă să facă o afacere şi nu reuşeşte se consideră cel mai mare ratat, un ”loser“.

Dar ca să închei acest articol într-o notă optimistă, vreau să spun ce a declarat Daniel Dines, CEO-ul companiei UiPath, cel mai valoros start-up românesc din acest moment, care în mai puţin de un an a strâns aproape 200 de milioane de dolari de la investitori pentru a dezvolta afacerea şi a ajuns să valoreze 1,1  miliarde de dolari: ”Am fost la un pas să închidem compania, pentru că nu mai aveam bani şi nu ne ieşea nimic. Dar a trebuit să mergem înainte cu orice preţ. Un antreprenor adevărat este cel care eşuează de 51 de ori, dar la a 52-a încercare reuşeşte“.

El a fost unul dintre ei.

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Citeşte pe Tetelejurnal.ro

Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

Sunt câteva mii sau poate chiar zeci de mii. Din China în SUA şi din Dubai la Varşovia. Predau la universităţi de top din lume, lucrează pentru NASA sau în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi. Sunt antreprenori care au pus bazelor unor start-up-uri peste hotare. Sau sunt executivi care conduc businessuri regionale sau globale de top, cu afaceri de zeci şi chiar sute de milioane de euro. Sunt cei care fac cinste României.

vezi continuarea
ZF.ro
(P) Cum mai stai cu matematica? (P) Cum mai stai cu matematica?
Cum să le dai aşa ceva? O problemă de clasa a 3a i-a băgat în ceaţă pe 90% dintre adulţii care citesc întrebarea. Tu ce înţelegi din asta
ONE.ro
Jurnalista Paula Rusu trăieşte doar cu un plămân. A aflat înainte de nuntă că are TBC Jurnalista Paula Rusu trăieşte doar cu un plămân. A aflat înainte de nuntă că are TBC
De ce şi-a retras Andreea Berecleanu copiii din şcolile de stat?
Cum a ajuns Smiley să facă atâţia bani: "Mi-am luat, în rate,...
Descopera.ro
Excavarea ruinelor unui templu egiptean a scos la iveală o DESCOPERIRE FASCINANTĂ! A stat ascunsă peste 2.000 de ani Excavarea ruinelor unui templu egiptean a scos la iveală o DESCOPERIRE FASCINANTĂ! A stat ascunsă peste 2.000 de ani
Povestea INCREDIBILĂ a adevăratului ''Tarzan'', fiul unei prinţese din Rusia, care s-a retras în sălbăticie în urmă cu 60 de ani
Întorsătură STRANIE la Observatorul Astronomic luat cu ASALT de agenţii FBI pe motiv de EXTRATEREŞTRI. ''Este un risc prea mare''
Go4it.ro
APPLE a dat lovitura! Un nou motiv pentru utilizatorii de IPHONE să nu treacă la ANDROID APPLE a dat lovitura! Un nou motiv pentru utilizatorii de IPHONE să nu treacă la ANDROID
A vost vândut primul bilet turistic pentru o călătorie în SPAŢIU. Acesta va garanta un tur în jurul LUNII
Dacă ai un telefon cu ANDROID, s-ar putea ca Google să îţi fi umblat în setări fără să ştii
Csid.ro
Dislipidemie: cauze şi tratament Dislipidemie: cauze şi tratament
Reguli pentru o slăbire corectă şi definitivă
Geanina Ilieş: alimentele de care nu se atinge

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.