Momentul 1 - mijlocul anilor ‘90. Microsoft a lansat Windows 95 intr-un val general de entuziasm. Utilizatorii, incantati de progresul net la design si functionalitate, au facut cozi in fata magazinelor pentru a achizitiona noua versiune de Windows.

Momentul 2 - in zilele noastre: tot mai multi utilizatori se declara enervati/stresati de lansarea pe "banda rulanta" a versiunilor noi ale unor programe de care erau multumiti pana atunci, indiferent ca e vorba despre un program de scriere de DVD-uri, o banala aplicatie de redactare de text sau chiar de un sistem de operare. Noile versiuni, spun ei, sunt incarcate cu zeci de functii de care nu doar ca nu au nevoie, dar si "mananca" mai multa memorie si spatiu pe hard-disk.

Ce s-a schimbat atat de mult in ultimii 10 ani? In mod surprinzator, nu mare lucru. Cel putin in ceea ce-i priveste pe utilizatori. Acest raspuns rezulta si dintr-o anecdota atribuita lui Jamie Zawinski, programator american care a contribuit printre altele la dezvoltarea proiectului Mozilla. El a spus: "Orice program tinde sa se extinda pana cand devine capabil sa citeasca e-mail-ul. Programele care nu se pot extinde in acest mod vor fi inlocuite de cele care pot".

Altfel spus, in ciuda eforturilor continue ale dezvoltatorilor de a adauga noi si noi facilitati aplicatiilor software, utilizatorii continua sa prefere simplitatea. Iar atunci cand dorintele le sunt ignorate in mod sistematic, ei incep sa se agite. Bineinteles, expunerea mediatica maxima este asigurata atunci cand protestele vin din partea unor personalitati, cum s-a intamplat la evenimentul LinuxWorld, desfasurat in aprilie la Boston.

"Am ajuns intr-un punct in care fiecare noua versiune de software este evident de calitate mai slaba decat cea de dinainte", a spus in discursul sau gurul industriei IT Nicholas Negroponte, presedinte fondator al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT). Negroponte (care este si initiatorul proiectului "laptop-ul de 100 de dolari") a criticat dur industria de software. "Tocmai mi-am luat cel mai puternic laptop de pe planeta; este cel mai lent si mai instabil computer pe care l-am avut in viata mea", a spus Negroponte, referindu-se astfel la volumul nefiresc de mare de resurse necesare pentru a rula anumite softuri.

Mai mult, el nu s-a sfiit nici sa ironizeze cateva nume mari din IT, amintind o zicala mai veche de-a sa: "De fiecare data cand Andy (Grove de la Intel - n.r.) creeaza un procesor mai rapid, Bill (Gates -  n.r.) foloseste o parte tot mai mare din el". Protestele sale legate de complexitatea/inutilitatea software-ului de azi vin pe fondul nemultumirilor unei bune parti a utilizatorilor, exprimate de mult timp pe forumuri si liste de discutii.

Atomix, un forumist al site-ului Softpedia.com, scrie printre altele: "Eu oricate eforturi as face nu prea mai tin pasul cu toate versiunile noi. Pur si simplu parca apar ca si ciupercile dupa ploaie. Abia iti instalezi versiunea 3.0 ca apare 3.01. N-apuci s-o testezi bine ca 3.02 a sosit, iar 3.03 se anunta pe maine. Si hai ca nu ar fi mare lucru daca versiunile noi ar fi mai bune, dar de multe ori ai surpriza sa fie si mai proaste, si atunci hai inapoi la ultima versiune buna si stabila".

Practic, aplicatiile "umflate" de producatori sunt deja un fenomen, iar lumea IT le-a dat si un nume - "bloatware". Indiferent de tipul aplicatiei, utilizatorii reclama faptul ca, de la o versiune la alta, este nevoie de tot mai multe resurse hardware.

Motiv pentru care, asa-numitele aplicatii "slim", care nu ocupa mult spatiu pe hard-disk, sunt preferate de tot mai multi dintre utilizatori. "Ca antivirus folosesc Kaspersky AVP versiunea 5 si sunt foarte multumit", spune Nwradu, un forumist de pe site-ul Linkmania.ro, admitand ca acesta nu are mai nimic in plus fata de alte programe de acelasi tip. Cu o exceptie: "Kaspersky are marele avantaj ca imi ocupa doar 6 MB de memorie, e usor de folosit si nu ingreuneaza activitatea".

Iar daca problema resurselor poate fi rezolvata, cel putin teoretic, printr-un upgrade costisitor al intregului sistem, alte reclamatii fac referire la functiile inutile ale aplicatiilor. Una dintre ultimele versiuni ale programului de tehnoredactare Quark, bunaoara, are un modul de traducere a textelor in klingoniana - o limba inventata de fanii serialului Star Trek, aceiasi care au facut inclusiv o traducere a Bibliei in limba razboinicilor de pe Qo’noS.

Dar daca in acest caz se poate vorbi mai degraba despre un exercitiu ludic, nu acelasi lucru se poate spune si in cel al lui Nero 7, probabil cel mai cunoscut program de inscriptionare de CD-uri/DVD-uri. Odata cu noul upgrade, producatorii Nero au schimbat in mod evident strategia, incluzand in ultimele versiuni, pe langa aplicatia de baza, alte 17 module software care nu au legatura directa cu scrierea de discuri. Printre ele: o aplicatie de vizualizare si gestionare a imaginilor digitale, o alta de realizare grafica a copertilor de DVD-uri, un player multimedia si un editor audio.

Intr-un post intitulat "Nero 7: O mare aberatie", studentul bucurestean gHOSt se revolta pe blogul sau: "Acum, pe bune, cine a mai vazut o aplicatie de scriere de CD-uri de 100 de MB? Are aplicatii optionale la greu, tot felul de update-uri inutile. Desigur, vazand toate acestea, mi-am pus vechea versiune de Nero, mai exact Nero 6.6.0.16, care ocupa doar 23 de MB".

In mod traditional producatorii sunt atacati de internauti cu ironii: "Se pare ca in viitor ne vom intalni cu o versiune de Nero care ocupa un DVD dual-layer, kit de instalare de 5 GB, ocupa doua partitii de hard (daca facem calculul 7 GB + 7 GB o sa faca exact 14 GB), aplicatii suplimentare de facut cafeaua, prajirea cartofilor si spalarea vaselor. Ah, da... Si sa nu uit... Odata instalat, va trebui formatat hardul pentru dezinstalare", mai scrie gHOSt.

Cum se vad insa lucrurile din partea cealalta a baricadei? Mai multe functii noi in aceeasi aplicatie inseamna "mai multe sanse de castig", adica posibilitatea de a atrage un numar mai mare de utilizatori, spun producatorii de software. Implicit, inseamna si cresterea vanzarilor si a cotei de piata. De asemenea, nu este de lepadat nici faptul ca posibilitatile de a folosi aplicatiile vechi in noi moduri sunt si o metoda de a se diferentia fata de concurenta.

Un alt argument al dezvoltatorilor de software prin care incearca sa explice inmultirea aplicatiilor din categoria "bloatware" a fost botezat "mitul 80/20" si se refera la faptul ca, desi 80% dintre utilizatori folosesc numai 20% dintre functiile aplicatiilor, ei folosesc cel mai adesea functii diferite.

Cu alte cuvinte, daca programele ar fi mentinute la dimensiuni mici, cu doar cateva functii incluse, ele ar fi folositoare doar pentru un mic numar de utilizatori, iar scopul producatorilor - de a-si maximiza baza de clienti - nu ar mai fi atins. Complicarea aplicatiilor software "este cu siguranta un raspuns catre o cerere mai diversificata a utilizatorilor", a spus pentru BUSINESS Magazin Horia Nistor, director general al companiei romanesti producatoare si distribuitoare de soft Kondiment Software.

In plus, este si un raspuns la adresa concurentei mari din piata produselor software, a adaugat el. Iar producatorii pot aduce valoare adaugata aplicatiilor fara sa umble prea mult la bugete, observa Nistor. "Este probabil singura piata in care cresterea in functionalitati poate sa nu afecteze deloc pretul", spune el, explicand ca produsele software au "un caracter imaterial si replicabil cu costuri marginale minime".

O alta explicatie pentru explozia de bloatware ar fi aceea ca producatorii sunt preocupati de respectarea deadline-urilor (termene limita) impuse de departamentele de marketing si de intrarea pe piata la cel mai bun moment ("time to market"), fapt care afecteaza direct timpul alocat optimizarii. "Din punct de vedere al business-ului, deadline-ul este foarte important", admite Nistor. "Time to market este intr-adevar un operator de business care poate face diferenta intre profituri uriase si esecuri lamentabile". Totusi, spune el, exista exemple care arata ca "time to market" nu este totul. "Sony Ericsson a intarziat cu peste trei luni lansarea in piata a noului telefon P990, iar la Microsoft sunt destul exemple de produse la care s-a preferat amanarea lansarii decat lansarea la data anuntata a unui produs nepregatit."

Chiar daca vor reusi sa-si optimizeze mai bine aplicatiile, producatorii vor continua sa aiba batai de cap cu utilizatorii nemultumiti de dimensiunile de sute de MB ale programelor care in trecut incapeau probabil pe cateva dischete. Cel mai radical grup din aceasta categorie sunt sustinatorii "curentului minimalist" in lumea computerelor, cei care sunt convinsi ca pe computer nu ar trebui sa se afle nici cea mai mica aplicatie care nu are o utilitate clara.

Cum gandeste un "minimalist"? De exemplu, renunta sa foloseasca programul de navigare printre fisierele computerului Windows Explorer, pentru ca ocupa circa 10 MB din memoria RAM, si il inlocuieste cu programe mai suple, care fac acelasi lucru intr-o interfata mai simpla. Sau renunta la Word si prefera sa redacteze texte in Notepad, pentru ca este o aplicatie minuscula - ocupa sub 100 kb pe hard-disk, in comparatie cu cele peste 200 de MB ocupate de un Microsoft Office cu update la zi. Este drept ca Microsoft Word ofera o multime de functii suplimentare, insa specialistii sunt de parere ca, cel putin deocamdata, utilizatorii folosesc numai intre 2% si 5% din totalul acestora.

Cum ar putea un producator de software sa il convinga pe forumistul carcotas sau pe blogger-ul revoltat ca o aplicatie cu mai multe functii este mai buna si isi merita banii? In primul rand, sunt de acord specialistii, mesajul de marketing trebuie sa comunice functionalitatea de baza a produsului, sau, cu alte cuvinte, ce "stie sa faca" cel mai bine. Dupa care urmeaza faza a doua, in care producatorul comunica avantajele competitive ale soft-ului sau fata de alte programe concurente, iar aici, in functie de interesele specifice ale publicului tinta, pot fi scoase in evidenta anumite functii.

"Cand alegi ce anume comunici, din setul de functionalitati trebuie sa le selectezi pe cele unice ale produsului in raport cu concurenta. Ceea ce este in plus, dar poate nu reprezinta un avantaj competitiv, ar fi bine sa fie comunicat mai putin", adauga Nistor de la Kondiment Software. Cu alte cuvinte, ofera lucruri in plus, dar nu te lauda prea mult cu asta. Nu se stie cati "minimalisti" vor refuza sa-ti foloseasca produsul.