În România, pentru ecosistemul de start-up-uri tech există o „inflaţie” cu un uriaş impact benefic: încrederea în sine câştigată de antreprenorii locali după succesul neaşteptat înregistrat de UiPath – un proiect demarat într-un apartament din Bucureşti care acum este un gigant global cu sediul central ÎN New York şi care a transformat în milionari în euro sute de angajaţi ai companiei. Acesta este cel mai mare câştig al listării UiPath pentru România, crede Ana Maria Andronic, head of intellectual property and technology în cadrul casei de avocatură DLA Piper România, angel investor şi unul dintre oamenii care au sprijinit încă de la început formarea ecosistemului de start-up-uri tech din România.

Sunt antreprenori care-mi spun live că ei cred că vor reuşi pentru că UiPath a reuşit şi Daniel (Dines – cofondatorul şi CEO-ul UiPath – n. red.) a reuşit. Şi dacă ei au văzut că se poate şi că există acest traseu dus până la capăt, ei ştiu sigur că şi ei vor reuşi şi urmăresc şi înţeleg şi disecă succesul UiPath ca să înţeleagă ce anume a fost acolo, care a fost ingredientul care a mişcat acul şi mai sus, şi la etapa următoare, şi la etapa următoare. Mie mi se pare un câştig extraordinar. Până la urmă încrederea de a face lucruri şi de a merge mai departe stă la baza oricărei acţiuni şi dacă UiPath a reuşit să creeze acel sentiment de încredere, acesta mi se pare cel mai mare impact”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Ana Maria Andronic. Ea se numără printre cei care au lucrat direct cu Daniel Dines încă de dinainte ca start-up-ul să ajungă la succesul de acum.

„Pot să spun că sunt extrem de mândră că am avut şansa să lucrez cu Daniel şi cu compania UiPath. Este o mândrie realmente – de la prima interacţiune cu ei şi până la succesul răsunător.” Încrederea crescută a antreprenorilor locali în forţele proprii, plus know-how-ul actual din piaţa locală de start-up-uri tech, va duce cu siguranţă treptat la mai multe companii de talia UiPath. „În timp, vom avea mai multe companii de tip UiPath, în sensul de companii care reuşesc să depăşească barierele clasice, adică reuşesc să meargă acolo – la cel mai înalt nivel, pentru că ele în urma lor aduc know-how dezvoltat şi mai mult, aduc finanţări şi mai bune, aduc persoane care reuşesc şi primesc investiţii substanţiale şi obţin foarte multe venituri din astfel de companii şi ei la rândul lor vor investi în alte companii în România şi poate nu numai în sectorul tech. Poate succesul acesta se propagă şi în alte industrii care au nevoie de finanţări. Acesta este un lucru care nu vine atât de repede şi nici planificat, dar asta se va întâmpla cu siguranţă. Este minunat că avem ca exemplu UiPath, este absolut mândria noastră din toate punctele de vedere”, a punctat Ana Maria Andronic.

Succesul UiPath a atras şi fonduri de investiţii străine către piaţa locală, România având acum astfel o reputaţie în lumea start-up-urilor de tehnologie la nivel global. „Sunt fonduri de investiţii din străinătate din ce în ce mai interesate de companii din România, iar lucrul acesta părea de vis acum zece ani, literalmente de vis. Îmi aduc aminte că discutam despre a avea contacte în America sau în alte părţi cu fondul şi reacţiile erau ceva de genul «dar cine o să vină aici?» sau «de ce ar veni de fapt?»”, a menţionat ea, adăugând că în schimb acum lucrează frecvent cu fonduri din străinătate care investesc în România. „Pentru ei este la început un pic, adică încep să înţeleagă şi ei cultura noastră de investiţii. Aici ne-am găsit un pic naşul, aş putea zice, pentru că este este un pic de diferenţă între nivelul nostru de înţelegere a ceea ce înseamnă know-how-ul unei tranzacţii faţă de nivelul unui fond de investiţii din străinătate care a făcut astfel de tranzacţii de-a lungul timpului.”

Unde mai avem de învăţat însă aici în România pe tema investiţiilor în start-up-uri tech? „Cred că mai avem nevoie de avocaţi specializaţi în zona asta. Încet-încet, au mai început unii şi alţii să mai intre cumva pe zona aceasta, însă este de învăţat. Adică realmente există un know-how specializat în această industrie pe care trebuie să îl ai astfel încât să poţi sta de vorbă de la egal la egal cu un investitor străin, care să simtă că tu înţelegi ce urmăreşte. Din punctul acesta de vedere mai avem nevoie de pur şi simplu de mai multe tranzacţii de acest fel şi de a fi expuşi la nivelul de negociere, de implementare a tranzacţiilor pe care îl au fondurile străine”, a precizat Ana Maria Andronic. Totodată, în România este nevoie şi de o simplificare a legislaţiei care guvernează înfiinţarea de fonduri de investiţii pe plan local care ar cataliza dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri tech şi ar avea efecte benefice în întreaga economie, nu doar în industria de hi-tech şi pentru entităţile implicate direct în acest tip de tranzacţii. În prezent, însă, este aproape imposibil să înfiinţezi pe plan local un fond de investiţii, acest lucru fiind vizibil şi prin faptul că majoritatea numelor mari de pe piaţă funcţionează prin entităţi înregistrate în Olanda. „În continuare este foarte dificil, cvasiimposibil să înregistrezi un fond în România sau îţi ia foarte mult într-o industrie în care lucrurile se schimbă de la o lună la lună, adică dinamica este extraordinară. Acesta spre exemplu este un lucru care ţine doar de noi, nu ţine de nimeni şi nici nu trebuie să reinventăm neapărat roata, e un lucru pe care am putea să îl facem. Dacă am face lucrul acesta sentimentul meu este că s-ar accelera dezvoltarea şi ar aduce un plus foarte, foarte mare ecosistemului”, a punctat ea.

Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

Investor Watch

Invitat: Mălin Ştefănescu, preşedinte TechAngels – cel mai mare grup de investitori privaţi de tip business angels care susţin start-up-urile locale de tehnologie.

Fondurile de stat pentru start-up-uri trebuie folosite „cu cap”:

„Există iniţiative la nivel guvernamental, european, ca o anumită sumă de bani să meargă către start-up-uri. Ar fi bine ca treaba să se facă cu cap, dacă se poate, şi să îi consulte pe cei care deja fac treaba asta în mod real şi aici mă gândesc în special la acceleratoare existente şi la fondurile de venture capital existente pentru că practic acolo ar trebui să se ducă astfel de bani. Oricum bani în plus pentru start-up-uri sunt bineveniţi, dacă nu sunt daţi într-un mod greşit cum au fost nişte programe în anii trecuţi în care s-a încurajat crearea de spălătorii de maşini, ceea ce nu este rău, adică e bine să avem maşinile curate, dar cred că putem să facem ceva mai bine decât atât cu banii respectivi.”

Start-up Pitch

Invitat: Liviu Huluţă, CEO, INKI.TECH.

Ce face? A dezvoltat un serviciu de închiriere de dispozitive de lucru, precum laptopuri, tablete şi telefoane, exclusiv pentru companii.

„Noi în 2021 am pornit de la zero. Am luat cinci clienţi cât să vedem că totul merge bine. Am avut o rată de conversie de 100% la început bineînţeles şi ce ne-a bucurat foarte mult a fost că fiecare dintre clienţi ne-a adus minim doi alţi clienţi, ceea ce pentru noi a fost un semn că piaţa e foarte receptivă la aşa ceva. Noi creştem cu 30% de la lună la lună.”

Start-up Update

Invitat: Bogdan Preduşcă, CEO şi cofondator al Hyperhuman - o platformă digitală dedicată profesioniştilor în fitness pentru crearea şi monetizarea de conţinut video

Ce e nou? Start-up-ul se află în plin proces de obţinere a unei noi investiţii, anul acesta echipa concentrându-se cu precădere pe zona comercială pentru a atrage mai mulţi clienţi şi a ajunge la pragul de rentabilitate.

„La sfârşitul anului trecut am început să vedem primele venituri. Este esenţial pentru o companie să genereze valoare între două entităţi şi cineva să plătească pentru acest lucru. Suntem în prima fază de venit, evident. Tot anul acesta şi de acum încolo ne vom axa pe partea comercială - vrem să scalăm atât partea de venit, cât şi partea de clienţi. Acesta este cel mai important lucru pentru noi de acum încolo.”

Sfatul expertului

Invitat: Ana

Maria Andronic, head of intellectual property and technology în cadrul casei de avocatură DLA Piper România, şi angel investor.

România are nevoie de o simplificare a legislaţiei care guvernează înfiinţarea de fonduri de investiţii:

„În continuare este foarte dificil, cvasiimposibil să înregistrezi un fond în România sau îţi ia foarte mult într-o industrie în care lucrurile se schimbă de la o lună la lună, adică dinamica este extraordinară. Acesta spre exemplu este un lucru care ţine doar de noi, nu ţine de nimeni şi nici nu trebuie să reinventăm neapărat roata, e un lucru pe care am putea să îl facem. Dacă am face lucrul acesta sentimentul meu este că s-ar accelera dezvoltarea şi ar aduce un plus foarte, foarte mare ecosistemului.”

Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma

www.zf.ro/zf-it-generation