Club BM: De ce riscă dispariţia companiile care nu investesc în IT

Autor: Razvan Muresan Postat la 22 august 2013 2398 afişări

„Pe piaţă există un singur tren. Dacă te urci în el e OK, dacă l-ai pierdut te uiţi în gară. Modelul de business trebuie schimbat acum", spune Răzvan Olteanu, director al Romsys, despre cum trebuie companiile să modifice abordarea potenţialilor cumpărători. Invitaţii clubului Business Magazin cu tema „iTelecom, servicii inteligente de comunicaţii" au discutat despre cum pot transforma companiile fiecare interacţune cu clienţii într-o experienţă memorabilă, dar mai ales profitabilă.

Club BM: De ce riscă dispariţia companiile care nu investesc în IT

RĂZVAN OLTEANU, ROMSYS: Este clar că lumea se schimbă şi este clar că ceea ce mergea acum 20-30 de ani astăzi nu mai merge. Cei din telecom degeaba vând acum servicii de voce, pentru că toată lumea face asta. Toţi avem ca scop să vindem date şi să creştem volumul de date. Penetrarea gadgeturilor inteligente a fost masivă în ultimii şapte ani. E clar că România se schimbă. Dacă acum trei ani vroiai să cumperi ceva, te duceai la magazin, unde te uitai printre rafturi şi făceai achiziţia. Acum este mult mai simplu, iar piaţa online creşte continuu, ajungând la circa 600 de milioane de euro. E o sumă mare, care va ajunge la 750 de milioane la sfârşitul anului 2013, o creştere de 30%. Clientul din e-commerce are de regulă între 25 şi 34 de ani şi locuieşte la oraş. Acest profil va evolua. În cinci ani nu ştiu câţi vor mai merge în magazin să-şi aleagă un produs şi să aştepte livrarea sau să-l care singuri. Companiile trebuie să intuiască schimbările pentru că au nevoie de tehnologie, de lăţime de bandă, de grad de penetrare a serviciilor către populaţie, de lucruri care ţin pur de telecomunicaţii. E vorba de o schimbare a modelului de business.

Lumea foloseşte pretutindeni dispozitive mobile, iar cei care reuşesc să facă faţă schimbării vor ieşi cu succes din toată perioada asta mai gri a investiţiilor. Cei care nu reuşesc probabil că nu or să mai iasă. Propunerea noastră este să schimbăm modelul de business în care ţi se cere să obţii o creştere de profitabilitate prin tăierea costurilor. Asta determină furnizarea unui serviciu care nu mai este la standardele cerute de clienţi şi deci pierderea cotei de piaţă. Sunt ţări precum Israelul care sunt foarte echilibrate între ceea ce vând şi ceea ce cumpără de pe internet, dar sunt ţări precum Italia care cumpără foarte mult de pe online, dar vând foarte puţin.

Cu cât este mai debalansat acest raport, banii nu mai sunt cheltuiţi în ţară. Clientul nu e interesat dacă produsul îi vine din Franţa sau Marea Britanie, însă companiile trebuie să ştie că dacă nu investesc, asta nu înseamnă că alţii nu o fac. Jucătorii globali sunt prezenţi pe întreg mapamondul, cum e cazul Amazon, şi au un set din ce în ce mai extins de soluţii pe care le furnizează. Un exemplu foarte bun vine din Serbia, unde o firmă care se ocupă de telecomunicaţii a cumpărat o bancă. De ce ar face asta? Şi-au diversificat modelul de business, au luat toţi clienţii acelei bănci şi au început să vândă servicii online. Au vândut asseturile fizice către alte bănci din Serbia care au continuat să funcţioneze după modelul tradiţional, iar ei au intrat pe o piaţă complet nouă. Nu mai contează dacă activezi în telecom.

Puteţi vinde clienţilor pe care îi aveţi orice: de la maşini de gătit până la bijuterii sau excursii. Aveţi un set de clienţi şi o infrastructură care este pusă la punct, de ce să nu le folosiţi? Giganţii cu armuri şi experienţă încearcă să se adapteze realităţii de astăzi. Învăţăm să folosim tehnologia de care dispunem pentru a atrage clienţi noi. Uşurinţa cu care e folosită tehnologia modernă nu este tocmai intuitivă pentru cei obişnuiţi să facă lucrurile la fel cum le fac de ani de zile. Companiile văd doar segmentul în care se simt confortabil, pentru care consideră că au soluţii, dar aceasta nu este toată piaţa. Degeaba ne plângem că ne scade businessul şi că scade piaţa sau că profitabilitatea e din ce în ce mai mică, dar asta se întâmplă deoarece ne adresăm unui segment foarte mic. Pentru a ne putea adresa întregii pieţe trebuie să venim cu o soluţie nouă. Dacă nu încercăm să extindem orizontul şi să facem lucrurile altfel, vom continua să ne plângem an de an că e din ce în ce mai greu şi că ne scad afacerile. Între timp, alţii cresc.

GREGOR BIERENT, NEW FRONTIER GROUP: Tehnologia e din ce în ce mai importantă pentru unii clienţi. Colaborarea, felul în care poţi interacţiona cu clienţii pe reţelele de socializare, dar şi inovarea businessului în mediul online, poate în cloud, pot schimba modelul afacerii unui client. Totul se mută în cloud, pe mobil şi pe reţele sociale. Gartner estimează venituri de 240 de miliarde de dolari din cloud în 2016, TechCrunch anticipează un număr de 1,5 dispozitive mobile pe cap de locuitor la nivel mondial peste trei ani, iar analiştii de la IDC consideră că peste 4 miliarde de dolari vor fi cheltuiţi anual pe dimensiunea socială a afacerilor. Patru oameni din zece folosesc internetul în România, iar un sfert dintre aceştia cumpără online. Companiile care aleg să activeze online se pot adresa nu doar pieţei interne, ci şi celei globale, iar în prezent între 5 şi 15% din cifra de afaceri a companiilor este generată în Europa din activitatea de pe internet. Exemplul cel mai bun în ce priveşte flexibilitatea este cel al Amazon, cel mai mare retailer online din lume: a început ca magazin de cărţi, a migrat spre electronice, DVD, MP3 playere, apoi a început să producă propriile gadgeturi, iar acum este şi furnizor de servicii de cloud computing. Afacerile Amazon au ajuns la 61 de miliarde de dolari în 2012, iar compania are peste 80.000 de angajaţi.

GASPER FECUR, NF CSB D.O.O. SLOVENIA: Apelând la noi soluţii, băncile pot să îşi vândă produsele pe Facebook, pot să-şi crească numărul de tranzacţii online sau împrumuturi accesate pe calea internetului, iar retailerii pot lansa aplicaţii care să le crească numărul de clienţi fideli. Sunt exemple care deja funcţionează.

RĂZVAN OLTEANU, ROMSYS: Dacă am şti cât mai stă trenul în gară, am fi cu toţii mult mai departe. Timp nu mai e. Companiile au început să investească şi să meargă înspre această direcţie, dar, deşi paşii sunt destul de mici, direcţia este cea corectă.

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
companii,
club,
investitii,
refuz,
business magazin,
romsys

Citeşte pe comedymall.ro

/business-hi-tech/club-bm-de-ce-risca-disparitia-companiile-care-nu-investesc-in-it-11266456
11266456
comments powered by Disqus
ZF.ro
Trei tendinţe care dau tonul în industria de servicii financiare post-Covid19 Trei tendinţe care dau tonul în industria de servicii financiare post-Covid19
Descoperă România cum nu ai mai văzut-o. Destinaţii de vacanţă magice la doi paşi de unde locuiţi
Mediafax
Şeful Programului Alimentar Mondial, ONU, îi îndeamnă pe miliardarii lumii să doneze bani pentru cei aflaţi în criză Şeful Programului Alimentar Mondial, ONU, îi îndeamnă pe miliardarii lumii să doneze bani pentru cei aflaţi în criză
Preşedintele Belarusului închide graniţele cu Occidentul şi pune armata în stare de alertă
MonitorulApararii
Refuz categoric al Chinei de a intra în aranjamente de control al armelor strategice nucleare cu SUA şi Rusia Refuz categoric al Chinei de a intra în aranjamente de control al armelor strategice nucleare cu SUA şi Rusia
Moment important pentru armată: recepţionează primul sistem Patriot
MonitorulPartidelor
Provocarea lui Tăriceanu pentru Iohannis şi Orban Provocarea lui Tăriceanu pentru Iohannis şi Orban
Tudose: Dezumanizarea liberală ţine de lipsa de omenie
MonitorulSiguranteiCetateanului
Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban Cine este Laurenţiu Baranga, noul şef al Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor, numit în funcţie de premierul Orban
COMENTARIU Valeriu Şuhan Interviu cu un strigoi

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.