Rămase fără public şi cu veniturile diminuate de pandemie, muzeele de artă au căutat soluţii de supravieţuire, unele îndreptându-se către artişti digitali şi diverse experimente artistice cum ar fi cele cu realitatea virtuală sau programe de inteligenţă artificială, care înainte nu-şi prea găseau locul în asemenea instituţii. Artiştii digitali, scrie New York Times, sunt priviţi ca o soluţie de a ajunge la publicul tânăr şi de a-l convinge să treacă pragul muzeelor şi totodată şi la cei care au câştigat o avere din investiţiile în criptomonede în speranţa de a-i convinge să se înscrie în rândul celor care le oferă donaţii.

Aşa se face că în Statele Unite, un muzeu ca Buffalo AKG Art Museum, din oraşul Buffalo din statul New York, organizează o expoziţie de criptoartă, pentru care a solicitat lucrări de la peste zece artişti.

Alte muzee, care au colaborat cu artişti digitali cărora le-a crescut cota datorită popularităţii NFT-urilor, apelează în continuare la aceştia pentru noi proiecte. Din această categorie face parte Museum of Modern Art (MOMA) din New York, care a colaborat anul trecut cu artistul american de origine turcă Refik Anadol, căruia i-a pus la dispoziţie imagini din colecţia sa pentru a crea lucrări sub forma unor jetoane nefungibile. Acesta a folosit mai bine de 138,000 de imagini şi texte din arhiva publică a instituţiei pe care le-a prelucrat cu ajutorul unui model de învăţare automată, obţinând o serie de imagini abstracte pe care le-a denumit „halucinaţii ale maşinilor”, comercializate ca opere de criptoartă. Refik Anadol a fost invitat iar să caute inspiraţie în arhivele MOMA pentru o expoziţie de creaţii digitale intitulată „Refik Anadol: Unsupervised”.