Dinastia florilor

Autor: Roxana Petrescu Postat la 01 februarie 2018 570 afişări  

În zorii capitalismului, familia Avrămiţă decide să ducă mai departe meşteşugul ”parfumat“ deprins după ani de muncă şi deschide prima florărie Iris din Bucureşti, de pe Calea Moşilor. La câţiva paşi de această primă florărie, în urmă cu trei ani, a răsărit un atelier, considerat a fi unul dintre cele mai bune la nivel european în materie de floristică, şi, între timp, în Bucureşti au apărut alte 10 florării cu acelaşi nume: Iris. Planurile pentru dezvoltarea acestui business, ale cărui rădăcini datează de aproape 50 de ani, sunt nenumărate, ca petalele unui bujor, dar ele rămân toate în familie, la fel ca la început.

Dinastia florilor
Dinastia florilor deschide galeria

”în 1921, în Bucureşti, era un florar renumit, Nicu Dumitrescu, iar eu şi cu soţul meu am fost elevii lui. Soţul meu lucra în domeniul florilor şi, prin căsătorie, am reuşit să ne legăm amândoi de flori. Am crescut cu florile în mâini. Finalul domnului Nicu s-a scris aici (în florăria Iris de pe Calea Moşilor, 34, din Bucureşti – n.red.), dar noi, la începutul anilor ’90, ne-am decis să ducem mai departe povestea lui“, spune Lidia Avrămiţă, care alături de soţul ei, Adrian, a fondat businessul cu florării Iris.

Primii paşi făcuţi în anii de capitalism feroce nu au fost deloc uşori, mai ales în contextul în care, în perioada de dinaintea Revoluţiei, pasiunea românilor pentru flori intrase într-un soi de hibernare. Şi asta nu pentru că nu le-ar fi iubit, ci pentru că se găseau destul de rar, uneori doar fire neînflorite.

”Pe vremea noastră nu existau flori, exista doar garoafa. Totuşi, m-aş bucura tare mult să revină în tendinţe această floare. Nimic nu se compară cu frumuseţea garoafelor atunci când sunt multe. Ţin minte că aduceam maşini de câte 200.000 - 300.000 de garoafe, iar în braţele mele încăpeau câte 1.000 de fire. De exemplu, în perioada interbelică, florile nu se dăruiau cu firul. Nu dădeai o floare, trei, şapte. |n anii ’30 florile se vindeau cu vasul. Asta îmi doresc să văd şi acum, oameni luând flori cu vasul.“

Raritatea florilor pe piaţa locală avea o singură explicaţie. De multe ori producţiile însemnate de frezii superbe sau de trandafiri viguroşi luau calea exportului.

”Cele mai frumoase flori plecau de la noi la export. Ţin minte că aveam în România nişte frezii absolut spectaculoase. Se făceau la serele Berceni. Domnul Marin le ştia secretul. Dacă mergeaţi în Olanda în anii ’70-’80 şi întrebaţi de unde veneau cele mai frumoase garoafe, vă spuneau că de la noi. Aveam nişte garoafe senzaţionale, crescute în Braşov, la baza muntelui.“
Dincolo de producţia internă, era şi o scoală a florarilor bine pusă la punct.

”Comunismul ne-a învăţat să muncim şi aceeaşi pasiune pentru muncă ne-am chinuit să le-o transmitem şi copiilor noştri. Esenţa lucrurilor este munca. Cel puţin pe atunci, mai întâi te dedicai muncii şi apoi ajungeai şi la partea de creaţie. Ţin minte că înainte se făceau cursuri de specializare în ţară pentru florari, la Stupini (Braşov – n.red.). Ne întâlneam acolo câte 200-300 de florari. Acum cred că am ajuns să importăm cam 90% din flori, dar totuşi vedem că răsar micile sere artizanale. Este un nou început.“

Prima florărie Iris deschisă la începutul anilor ’90 nu avea nimic din rafinamentul la care a ajuns azi atelierul situat în spatele magazinului Cocor din Capitală, dar reflecta perfect o afacere la început, făcută după priceperea personală, nu după manuale de management.
”Ţin minte că ne ghidam după pozele din Neckermann, ne uitam acolo să vedem cum arată lucrurile în alte părţi. Nu exista mai nimic la noi. Tavanul fals este acum o banalitate pentru voi, dar noi l-am făcut atunci cu mâinile noastre. Apoi, am îmbrăcat totul în oglinzi. Când intrai la noi în magazin era ca şi cum erai înconjurat de o infinitate de flori. Am pus mochetă verde pe jos, d-aia cu ţepi de plastic. Atât aveam atunci. Cred că am investit în această primă florărie echivalentul a două Dacii.“

După ce au terminat de montat, soţii Avrămiţă au plecat peste graniţe să aducă pe Calea Moşilor flori din toată lumea. ”Mergeam în Turcia, am fost după trandafiri în Bulgaria, în ţările fostei Iugoslavii, apoi am ajuns în Olanda. Am iubit mereu ce am făcut. Ne-am iubit noi pe noi şi am trăit frumos. Dar mereu am simţit nevoia de mai mult, de mai bine. Mergeam cu maşina în Bulgaria şi ne întorceam cu ea plină de trandafiri. Am avut multe întâmplări în acei ani. Am rămas în drum, ne-au ajutat alţii să ajungem acasă, ne-am întors uneori cu florile ofilite. La final însă, ne bucuram pentru fiecare floare pe care reuşeam să o aducem aici. Ţin minte că de 8 martie făceam câte 100 de coşuri de lut cu mâinile goale. De asta sunt şi puţin strâmbe. Lucram la acel lut ca la cozonaci, dar nu aveam alternativă“, îşi aminteşte Lidia Avrămiţă.

Te-ai gândi că numele primului magazin a venit de la numele florii, dar de fapt la acel moment fondatorii Iris aveau în minte irisul ochiului. Chiar şi aşa, floarea de iris a devenit nelipsită în toate unităţile deschise ulterior.

Cu primul magazin, au început să vină şi clienţii, iar din 1997 o nouă generaţie avea să intre în această afacere pentru a consolida şi mai bine dinastia florilor. ”Până în 1997 am stat numai la tejghea. De atunci a venit însă noua generaţie, copiii noştri“, spune fondatoarea Iris.
Cosmin Avrămiţă, unul dintre cei doi fii ai săi, spune că nu ştie să facă altceva, că a crescut înconjurat de flori, în timp ce fratele său, Nicu, deşi are studii de drept, la final a ajuns unul dintre cei mai premiaţi florişti din lume. ”Am făcut dreptul, dar nu m-am mai făcut notar, m-am făcut florar“, spune Nicu Bocancea.

”Sunt născut pe strada aceasta, în florăria aceasta. De mici am fost ajutoarele părinţilor noştri“, adaugă la rândul său Cosmin, fratele lui Nicu.

De la o florărie, businessul Iris a ajuns la 11 unităţi în acest moment, toate în Bucureşti. în urmă cu trei ani, s-a deschis şi primul atelier, tot pe Calea Moşilor, la câţiva paşi de prima florărie a familiei.

Atelierul îşi are sediul într-o casă superbă, monument istoric de la 1899, renovată cu multă atenţie şi grijă pentru detaliile care amintesc de România de altă dată. Vechea casă transformată în atelier de flori poartă semnătura arhitectului Leonida Negrescu, acelaşi care a realizat scara monumentală din rotonda de la parterul Ateneului Român. Treptat, atelierul a început să găzduiască anumite evenimente, unul dintre cele mai cunoscute fiind The Wedding Gallery. Ultima ediţie a acestui eveniment a avut loc în toamna anului trecut, ideea din spatele conceptului fiind de a expune aranjamente florale pentru acest moment din viaţa cuiva.

”Ne-am propus să aducem în atelierul nostru cele patru anotimpuri. Pe lângă faptul că din partea noastră există o reală apreciere pentru florile caracteristice fiecărui sezon, informarea publicului a cântărit cel mai mult. Ne-am dori să vedem mai multe nunţi iarna sau toamna şi cel mai mult ne-am dori ca nunţile să respecte tematica florală a anotimpului ales. Credem în autenticitate“, spunea la momentul anunţării evenimentului Nicu Bocancea. De fapt, educarea publicului în domeniul florilor este una dintre misiunile asumate de noua generaţie de antreprenori. ”Oamenii cumpără flori pentru cadouri, pentru evenimente corporate, evenimente private, ocazii mai puţin fericite, dar de puţine ori fără o ocazie anume, doar pentru sufletul lor. Sigur, vorbim despre o lipsă a banilor, dar cred că la mijloc este şi o lipsă de educaţie. Cred că noi, românii, am uitat să ne bucurăm“, adaugă Nicu Bocancea.

Astfel, planurile tinerei generaţii sunt de a duce florile în toate colţurile României, dar şi afară, prin eficientizarea sistemului de livrare, dar şi prin dezvoltarea pe partea de comenzi online.

”Ne mai dorim să dăm o faţă nouă acestui business care în curând va aniversa 50 de ani de existenţă. Mai departe însă, ne dorim să creştem această afacere organic“, completează Cosmin.

Fondatorii Iris nu dau cifre, dar spun că an de an businessul a crescut. De asemenea, nu avansează planuri concrete privind numărul de florării care ar urma să fie deschise în anii următori sau bugetul de investiţii destinat upgrade-ului de imagine pe care îl plănuiesc. Cert este că sunt analizate mai multe planuri care ar putea completa universul florăriei, o seră, de exemplu, fiind o idee luată în considerare.
”Nu ne interesează să vindem, nu avem planuri de listare la bursă. Noi suntem o familie cochetă, cu o afacere cochetă şi ne dorim să o păstrăm aşa. În plus, la final obiectivul este de a creşte această afacere pentru a treia generaţie“, spune Cosmin.

Potrivit informaţiilor furnizate de reprezentanţii Iris, businessul este organizat în două companii, Florăria Iris şi Iriscom. Cele mai recente date de la Ministerul Finanţelor arată că în 2016 compania Florăria Iris a înregistrat o cifră de afaceri de 4,9 milioane de lei, cu 4% mai mare faţă de cea din 2016, în timp ce Iriscom a avut un rulaj de 4,9 milioane de lei, în creştere cu 2%. Ambele businessuri au fost profitabile în 2016, ultimul an pentru care există date financiare.

Piaţa vânzărilor de flori este evaluată la 100 de milioane de euro pe an, din care circa jumătate sunt fiscalizate iar restul se desfăşoară ”la negru“. Dezvoltarea afacerilor din mediul online dar şi a reţelelor are un efect direct asupra trecerii vânzărilor din zona neagră sau gri spre cea fiscalizată. Piaţa este foarte fragmentată, existând puţine reţele şi date concrete despre numărul de florării. La nivelul ţării există însă, de pildă, circa 4.000 de farmacii, iar numărul florăriilor nu pare a fi mai mic. |ntre cele mai importante afaceri în acest domeniu se numără Floria, FlorideLux şi Magnolia.

În cazul vânzărilor de flori, deşi rulajele în mediul online cresc an de an, acestea nu reprezintă mai mult de o treime din valoarea totală a pieţei, în condiţiile în care românii cheltuie în medie şase euro pe an pentru flori. Mai puţini bani decât românii mai cheltuie doar ucrainenii (4 euro pe cap de locuitor) şi ruşii (5 euro per capita). Preţul mare al florilor, corelat cu puterea scăzută de cumpărare a populaţiei este şi motivul pentru care românii cheltuie în medie 6 euro pe cap de locuitor anual, potrivit unui studiu realizat de instituţia olandeză de specialitate în domeniu Flower Council. La polul opus se plasează ţări ca Elveţia (77 de euro pe cap de locuitor) şi Norvegia (63 de euro). Sursa preferată de import pentru flori este indiscutabil Olanda, de unde sunt aduse jumătate din firele importate în România.
Reprezentanţii Iris spun că în ciuda creşterii constante, lucrurile nu sunt mereu roz.

Piaţa de forţă de muncă este dificilă, oamenii buni care cresc în florării sau care învaţă meserie în atelier pleacă apoi în ţări cu tradiţii mai viguroase în materie de flori. Dar chiar şi aşa, speranţă există pentru că odată cu apetitul în creştere pentru călătorii, dar şi pentru informaţii în general, gusturile românilor s-au mai rafinat. Desigur, trandafirul rămâne rege, dar apar timid oameni care iubesc lăcrămioarele şi chiar şi garoafele.

”Circa 60% din florile pe care le vindem sunt trandafiri, dar, cu toate acestea, vedem cum lucrurile se schimbă. Am avut nuntă de lăcrămioare şi o nuntă de garoafe roşii care a ieşit senzaţional. Mi-aş dori o nuntă de garoafe roz“, spune fondatoarea Iris, care adaugă că pentru ea cele mai frumoase flori sunt lalelele roşii.

Iar dacă românii învaţă treptat că există şi alte flori în afara trandafirilor şi înţeleg că achiziţia unui buchet nu trebuie neapărat legată de o ocazie specială, atunci ar mai trebui să afle ceva.

”Florile se ţin întotdeauna în braţe, nu spre pământ. Ţii floarea în braţe ca pe un copil pentru că o dai cu bucurie, iar bucuria pleacă din suflet, din inimă. Floarea este o trăire, o ţii la piept, nu cu petalele spre ciment. Aşa o dai mai departe“, mai spune fondatoarea Iris.
 

fii la curent cu cele mai noi analize de business

Urmareste BM pe Facebook

Citeşte pe Tetelejurnal.ro

Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari Zece poveşti ale unor români care au reuşit. Cum au ajuns să lucreze pentru NASA, în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi sau chiar să conducă companii de sute de milioane de dolari

Sunt câteva mii sau poate chiar zeci de mii. Din China în SUA şi din Dubai la Varşovia. Predau la universităţi de top din lume, lucrează pentru NASA sau în laboratoarele de cercetare ale unor giganţi. Sunt antreprenori care au pus bazelor unor start-up-uri peste hotare. Sau sunt executivi care conduc businessuri regionale sau globale de top, cu afaceri de zeci şi chiar sute de milioane de euro. Sunt cei care fac cinste României.

vezi continuarea
ZF.ro
(P) Cum mai stai cu matematica? (P) Cum mai stai cu matematica?
Cum să le dai aşa ceva? O problemă de clasa a 3a i-a băgat în ceaţă pe 90% dintre adulţii care citesc întrebarea. Tu ce înţelegi din asta
ONE.ro
Jurnalista Paula Rusu trăieşte doar cu un plămân. A aflat înainte de nuntă că are TBC Jurnalista Paula Rusu trăieşte doar cu un plămân. A aflat înainte de nuntă că are TBC
De ce şi-a retras Andreea Berecleanu copiii din şcolile de stat?
Cum a ajuns Smiley să facă atâţia bani: "Mi-am luat, în rate,...
Descopera.ro
Excavarea ruinelor unui templu egiptean a scos la iveală o DESCOPERIRE FASCINANTĂ! A stat ascunsă peste 2.000 de ani Excavarea ruinelor unui templu egiptean a scos la iveală o DESCOPERIRE FASCINANTĂ! A stat ascunsă peste 2.000 de ani
Povestea INCREDIBILĂ a adevăratului ''Tarzan'', fiul unei prinţese din Rusia, care s-a retras în sălbăticie în urmă cu 60 de ani
Întorsătură STRANIE la Observatorul Astronomic luat cu ASALT de agenţii FBI pe motiv de EXTRATEREŞTRI. ''Este un risc prea mare''
Go4it.ro
APPLE a dat lovitura! Un nou motiv pentru utilizatorii de IPHONE să nu treacă la ANDROID APPLE a dat lovitura! Un nou motiv pentru utilizatorii de IPHONE să nu treacă la ANDROID
A vost vândut primul bilet turistic pentru o călătorie în SPAŢIU. Acesta va garanta un tur în jurul LUNII
Dacă ai un telefon cu ANDROID, s-ar putea ca Google să îţi fi umblat în setări fără să ştii
Csid.ro
Dislipidemie: cauze şi tratament Dislipidemie: cauze şi tratament
Reguli pentru o slăbire corectă şi definitivă
Geanina Ilieş: alimentele de care nu se atinge

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.