Aceasta nu este o carte despre cum vede un italian Marea Britanie, ci expresia unei cunoasteri temeinice

si obiective - scutita de derapaje de optica "straniera" - a culturii si civilizatiei engleze contemporane a unui erudit cu pregatire filosofica si artistica.

Roberto Bertinetti preda limba si literatura engleza la Universitatea din Trieste, este autor al mai multor volume de eseuri si incursiuni in spatiul spiritualitatii Albionului si colaboreaza constant la jurnalul central Il Messaggero, precum si la Il Piccolo din Trieste, la RAI si la revistele Caffè Europa, Reset si Il Mulino.

 Ultimul sau volum, "Cultura engleza contemporana: de la Beatles la Blair" invita la o incitanta si inedita excursie prin societatea engleza, incepand cu anii de glorie ‘50-’60 ai veacului trecut si ajungand pana dupa pragul dintre milenii. Desi poarta amprenta unui stil eseistic liber si, adesea, spumos, cartea nu face rabat de la exactitate, claritate si accesibilitate. Debutul investigatiei coincide cu anul de raspantie 1956, anul care desparte vechiul de nou, cel in care se pun pietrele de temelie ale asa-numitului "swinging London", orasul efervescent care incepe sa imagineze si sa impuna stiluri de viata si pe care americanii il celebreaza, inaltandu-l la dimensiuni mitice.

Eroul acestei varste de aur postbelice, cea a libertatii exuberante, este "teenager-ul", adolescentul aflat intre 13 si 18 ani. Din perspectiva lui, tineretea nu mai este privita ca o faza pregatitoare spre varsta adulta, ci, intr-un anume sens, drept faza finala a deplinei dezvoltarii umane. In aceeasi perioada este redimensionat rolul politic al Regatului Unit, cand criza canalului de Suez incheie definitiv perioada coloniala; economiile cresc intr-un ritm ametitor, redesenand vechea harta a apartenentelor de clasa si de gen, tot atunci Lennon si McCartney creeaza coloana sonora pe care tinerii isi pregatesc intrarea in viata, iar "subnutrita" Twiggy devine topmodelul ideal.

Incep sa se vada, tot mai deslusit, drumurile care conduc spre iesirea din labirintul saraciei, iar stanga intelectuala, grupata in jurul publicatiei New Left Rewiew analizeaza caracteristicile unei societati tot mai complexe si mai bogate in evenimente, in care interesul individual incepe sa prevaleze asupra celui colectiv. Victoria lui Wilson in 1964 ii aduce la guvernare pe laburisti, aflati in opozitie inca din anul 1951, iar acestia castiga interesul si aprecierea publice cu un program canalizat pe teme precum dezvoltarea, inovatia tehnologica si planificarea economica. Cresterea inflatiei alimenteaza criza, dezvolta sentimentul de nesiguranta al populatiei si conduce la coborarea Marii Britanii in clasamentul natiunilor.

De-abia in 1979, in urma unei rasunatoare izbanzi electorale, Margaret Thatcher reuseste sa modifice trend-ul descendent. Ultimul capitol al cartii ne pune in vizor, dupa episodul John Major, cool Britannia zilelor noastre, cautarea celei de-a treia cai, care, in viziunea actualului premier, Tony Blair, si a intelectualilor apropiati lui se refera la necesitatea elaborarii unei noi strategii social-democrate.