31 decembrie 2005. România se pregătea pentru trecerea în noul an, reporterii făceau tradiţionalele corespondenţe fie din pieţele din Capitală unde bucureştenii urmau să petreacă, fie din staţiunile de la munte sau din marile oraşe. La palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu semna în dimineaţa aceleiaşi zile decretul privind conferirea Ordinului naţional "Pentru Merit" în grad de Ofiţer doctorului Raed Arafat, medic coordonator al Unităţii de Primiri Urgenţe din cadrul SMURD Târgu Mureş. La cumpăna dintre ani, în Piaţa Universităţii, Arafat apărea la dreapta preşedintelui, care decora atunci un medic devotat care a salvat oameni.

Au trecut şase ani, iar în seara zilei de luni, 9 ianuarie, Raed Arafat avea puncte de vedere "stângiste" şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje "mincinoase şi incorecte". Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite: "fiind fonduri de buget de stat - e singurul loc unde era limitare în vechea lege - asta înseamnă că, venind alţi actori la concurenţă, va scădea sectorul public şi ca putere şi capacitate de intervenţie".

De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţine că nu numai statul trebuie să fie în sistemul de urgenţă: "Iar eu îi spun că toată Europa demonstrează că sistemele mixte sunt optime, alte state au privatizat sistemul de urgenţă complet. Noi avem un sistem care are o bază extrem de bună, a fost bine creat, de aceea aşezarea pe el a unor elemente de sector privat este foarte bună. Asta trebuie să înţeleagă Arafat".

Disputa apare în contextul în care proiectul reformei în sănătate a fost lansat în dezbatere publică în perioada sărbătorilor de iarnă, moment când puţini s-au preocupat de găsirea plusurilor şi minusurilor din viitoarea lege. Principalele modificări se referă la faptul că pacienţii vor fi nevoiţi să-şi aleagă un asigurător de sănătate cu care vor avea contract şi să opteze dacă doresc să-şi facă şi o asigurare voluntară, care să acopere eventualele costuri suplimentare apărute în sistem. Apoi, spitalele de stat se vor putea privatiza, dacă Ministerul Sănătăţii sau consiliile locale vor dori acest lucru, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate va continua să existe, însă va împărţi banii strânşi din contribuţiile pentru sănătate noilor asigurători.

Pentru fiecare pacient, asigurătorul va primi o sumă de bani din care va deconta serviciile incluse într-un pachet de bază, însă lista serviciilor din pachetul de bază nu a fost finalizată, iar discuţiile pe seama ei lipsesc de asemenea. Nu a pomenit nimeni nici de deficienţele colectării banilor de către Fisc sau de lipsa de transparenţă a transferului de bani pe axa Fisc-CNAS-Ministerul Sănătăţii.