Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

Petre Lică a început să investească la bursă chiar înainte de criza financiară din 2008, care a şters într-un timp scurt părţi însemnate din câştigurile realizate de investitori poate în decursul câtorva ani. Deşi era la început, acest episod nu l-a descurajat, ci l-a călit. În crizele care au urmat şi-a spus de fiecare dată că a mai trecut prin astfel de episoade şi că, într-un final, piaţa îşi va reveni. În fond, investeşte pe termen lung, pentru o altfel de pensie.

„Am început să investesc chiar înaintea crizei din 2008. Mi se părea ireal costul unui apartament din perioada boomului imobiliar. Am avut noroc că nu mă încadram la un credit ipotecar, iar şansa mea de a face mai mulţi bani era să-i investesc inteligent pe cei pe care-i câştigasem”, povesteşte Petre Lică, 45 de ani, despre începuturile lui într-ale investiţiilor la Bursă.

Petre îşi aduce aminte că a întrat în piaţă cu aproximativ 5.000 de lei, iar brokerul l-a convins să nu cumpere acţiuni care nu sunt lichide chiar dacă au creşteri mari. Nu existau atunci nici conturi demo, nici măcar conturi online, aşa că înainte de a învăţa cum stau lucrurile, a avut parte şi de pierderi. „Am învăţat pe barba mea”, spune el.

„După ce m-am ars cu contracte futures şi alte prostii, am început să mă calmez şi să am răbdare, să citesc mai mult în engleză şi să descopăr site-urile financiare serioase – Bloomberg, Yahoo Finance, Ziarul Financiar. Am început să-mi trasez uşor-uşor, din mers, strategia de investiţii. M-am concentrat pe acţiuni plătitoare de dividende, lichide, aşa-numitele blue chip-uri”, continuă investitorul.

Petre mărturiseşte că a fost de multe ori nesigur pe el şi că a avut de câteva ori intenţia de a părăsi ringul bursier. A prins criza din 2008, când a simţit că i se prăbuşeşte cerul în cap în faţa scăderilor. Criza pandemică din 2020 l-a prins însă mult mai matur şi mai răbdător, cu un portofoliu mai aşezat şi fără tentaţia de a-şi vinde deţinerile.

„Am început achiziţiile în 2007-2008, când acţiunile erau foarte sus şi a trebuit să fiu foarte mulţi ani pe minus şi să mă bazez exclusiv pe dividende. De exemplu, nici acum, după mai mult de zece de ani, SIF Transilvania (astăzi Transilvania Investments Alliance n.red.) nu a revenit peste 0,36 de lei, preţul la care am cumpărat eu atunci. Sunt blocat de ani de zile, dar sper la dividende mai mari”, afirmă investitorul.

Petre Lică, 45 de ani

PROFESIE: specialist marketing

OCUPAŢIE: marketing-publicitate

INVESTEŞTE: pentru o altfel de pensie

Astăzi nu se mai precipită şi nu se mai sperie de minusuri. Ştie că deţine acţiuni la companii lichide care-i aduc dividende anual. Acum se consideră un „buffetist”, un investitor cu un apetit la risc scăzut, care nu poate face profit din, să zicem, 8% creştere într-o zi sau două pentru că nu îşi permite să rişte banii munciţi. A încercat şi abordarea asta şi a ajuns la concluzia că nu i se potriveşte.

„Am pierdut fiindcă nu eram pregătit din punc­tul de vedere al educaţiei investiţionale şi pentru că voiam să fac bani rapid. Trebuie să ai răbdare şi aşteptări realiste. Cum zicea un nene taximetrist, căruia tot voi i-aţi luat interviu, nu joci la bursă, ci investeşti la Bursă. Este ca şi cum ai investi într-un apartament şi l-ai închiria, ceea ce fac mai toţi românii cu banii lor. Te-ai grăbi să recuperezi banii pe care i-ai dat pe apartament în doi ani de zile? Nu, deloc”, explică el.

Petre Lică s-a născut în Comana, judeţul Giurgiu, dar locuieşte în Bucureşti, unde a şi studiat la Facultatea de Psihologie şi Asistenţă Socială. Nu a urmat o carieră în domeniu, ci a luat drumul marketingului, lucrând în departamentul de publicitate al revistei de design şi arhitectură Igloo. Când nu gândeşte strategii de marketing, dedică timp investiţiilor la Bursă.

„Pentru mine investiţia la Bursă reprezintă fondul de pensii personal. Trag pentru bătrâneţe, reinvestesc cât pot pentru a beneficia de un portofoliu crescut la pensie. Câteodată mai retrag şi din dividendele primite ca să mă recompensez”, susţine el.

Portofoliul său la Bursa de Valori Bucureşti este format din Transilvania Investments Alliance (24,89%), Sphera Franchise Group (17,94%), Erste Bank (16,6%), BRK Financial Group (13,13%), Purcari Wineries PLC (12,61%) şi TeraPlast Bistriţa (9,69%). Nu a participat la plasamente private, dar în trecut a cumpărat acţiuni în oferte publice iniţiale, cum ar fi cele de la Purcari şi Electrica.

„Piaţa bursieră din România este cea mai tare din perspectiva dividendelor. Investesc un pic şi în Europa şi foarte puţin pe Bursa americană, dar doar aşa, de casino. Nu investesc în ce nu cunosc şi în ce este la modă pe social media. O companie trebuie să fie blue chip: cunoscută, super lichidă şi cu perspective de creştere, atât a preţului acţiunii, cât mai ales a dividendelor”, mai spune Petre.

În 2021 investitorul a avut un randament de circa 20%, cu tot cu dividende şi profitul marcat din vânzări. La începutul acestui an a marcat nişte profituri pentru că avea nevoie de cash. A cumpărat apoi alte acţiuni pentru a „mulge” şi din dividendele lor, iar acum este pe minus şi aşteaptă următorii ani. Cum este 2022 până acum? „Varză. Dacă am vândut pe plus şi am cumpărat pentru dividende înainte de bear market, totul este cu cel puţin 30% pe minus.”

Cu scăderi în portofoliu, în acest moment Petre este în aşteptare, „măcar până în martie 2023”, dar nu este îngrijorat. Nu poate spune că ar intra pe o anumită acţiune însă, când va fi dispus să intre la cumpărare, va miza probabil pe companiile care după sezonul raportărilor financiare la nouă luni au perspective bune de dividende pentru 2023, cum ar fi BRD, Romgaz, Nuclearelectrica sau Purcari.

„Prin oricâte crize ai trece, tot ţi-e frică să investeşti când totul este foarte jos. Când preţul barilului de petrol era negativ în aprilie 2020, n-am făcut nimic în privinţa asta. Eu am stat aproape, nu m-am panicat să vând. Astăzi, final de 2022, totul este ca în ultimii trei ani: neclar. Avem inflaţie mare, preţuri exorbitante, bursele sunt în bear market. Continui însă să-mi spun că am mai trecut prin asta şi că, într-un final, piaţa îşi va reveni. N-o să poţi niciodată să baţi piaţa, trebuie doar să ţii de propria strategie de investiţii”, consideră el.

Investitorul spune că situaţia din pieţe în T4/2022 şi T1/2023 va fi dată de rezultatele afe­rente lunilor ianuarie-septembrie 2022 din SUA şi Europa, dar nu are aşteptări prea optimiste.

„Cred că vor fi slabe spre mediocre. Aş aştepta un raport de estimare de dividende pentru România de la brokerii consacraţi. Nu văd deloc bine evoluţia pieţelor cu o asemenea inflaţie. Iau în calcul în acest moment şi dobânzile la depozite, care au ajuns şi la 10%.”

Lui Petre i-ar plăcea să vadă listate la Bursa locală şi companii precum Macromex, eMag şi, bineînţeles, Hidroelectrica, care poate ar atrage şi mai mulţi investitori mici. „Cei care au sărit o etapă şi s-au repezit pe cripto, să vină la BVB.”

Şi-ar dori totodată ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să reglementeze investiţiile în criptomonede şi alte produse financiare cu risc crescut, pentru a proteja banii cetăţenilor. „Sunt persoane în România care nu ştiu că BRD este listată la Bursă, însă îşi cumpără criptomonede de pe telefon, chiar dacă nici măcar nu ştiu ce sunt. Este ca şi cum te-ai urca la volan fără să fi condus în viaţa ta.”

Unui investitor începător Petre Lică îi recomandă să citească mult, să investească în ce cunoaşte şi în ce crede. De exemplu, „dacă îi place vinul de la Purcari, să investească în acţiuni WINE. Dacă îi place să mânance la KFC, să cumpere acţiuni Sphera Franchise Group”. De asemenea, atrage atenţia la clickbaiturile din zona ştirilor financiare, „care vor să te facă să citeşti şi să acţionezi”.

Petre spune că momentul potrivit să investeşti pe burse este întotdeauna şi că poţi investi utilizând efectul compus sau dobânda compusă, de care el a aflat târziu, chiar dacă o făcea instinctiv. Dobânda compusă este acea dobândă pe care o primim astăzi pentru banii pe care i-am primit în trecut ca dobândă şi pe care i-am reinvestit.

„Începe cu 1.500 de lei pe lună, cumpărând în etape acţiunea sau acţiunile pe care le-ai stabilit. De câte ori scade, cumpără de 100 de lei. Nu aştepta să te îmbogăţeşti peste noapte. Gandeşte pe termen lung: pensia ta personală, banii copiilor tăi când vor împlini 18 ani”, afirmă investitorul.

Cu Petre Lică am mai discutat de câteva ori în emisiunea ZF Deschiderea de astăzi, iar într-una dintre ediţii mi-a spus că a descoperit Bursa „citind Ziarul Financiar şi dorindu-mi ceva diferit faţă de depozitele bancare. De ce să ţin banii la bancă când pot să cumpăr acţiuni la o bancă?”.

L-am întrebat de data asta şi la ce valoare au ajuns investiţiile sale în cei aproximativ 14 ani de prezenţă pe Bursă. „Tot nu pot să-mi cumpăr apartament cu banii jos”, mi-a răspuns el amuzat. 

DICŢIONARUL INVESTITORULUI

1. Bear market (piaţă a urşilor)

este un termen utilizat pentru a descrie o perioadă în care pieţele de acţiuni, obligaţiuni, imobiliare şi mărfuri, dar şi criptomonedele înregistrează scăderi semnificative. Intrarea pe o piaţă de tip bear market este indicată de corecţii de preţ mai mari de 20% faţă de maximul din ultimele 12 luni. O piaţă cu tendinţe bearish este reflectată de panică, manifestată prin scăderi abrupte şi vânzări accelerate. Prăbuşirea acţiunilor din martie 2020 a făcut ca indicele american S&P 500 să intre în teritoriul bear, însă revenirea rapidă a preţurilor a făcut-o cea mai scurtă piaţă bear din istorie, având în vedere că în câteva luni acesta înregistra un nou record.

2. Bull market (piaţă a taurilor)

este termenul folosit pentru a descrie situaţia în care preţurile cresc pentru o perioadă mai lungă de timp, iar încrederea investitorilor este ridicată, fiind opusul bear market-ului. Într-o astfel de piaţă, preţul trebuie să înregistreze o creştere de 20% faţă de minimul anterior şi, de asemenea, trebuie să înregistreze un maxim istoric. Înainte de scăderea abruptă din debutul pandemiei de coronavirus, indicele american Nasdaq 100 a avut între 2009 şi 2020 o perioadă de tip bull market în care s-a apreciat cu 747%. Scăderea de aproape 32% din martie 2020 a dus la intrarea indicelui american în bear market.

ÎN CE MAI INVESTIM

Investiţii Financiare

Transilvania Investments Alliance, societate de investiţii financiare (SIF) care şi-a schimbat la începutul acestui an denumirea din SIF Transilvania în cadrul unui proces de rebranding, este cea mai mică dintre cele cinci SIF-uri în termeni de capitalizare, respectiv 612 milioane de lei. Acţiunile societăţii se tranzacţionează la Bursa de Valori Bucureşti din luna noiembrie a anului 1999, fiind printre primele companii listate la Bursa locală, astăzi simbolul bursier fiind TRANSI. În perioada ianuarie-iunie 2022, Transilvania Investments a continuat eforturile de implementare a noilor direcţii strategice adoptate, ce orientează compania spre eficientizarea portofoliului, maximizarea randamentelor şi dezvoltarea de noi linii de investiţii. Recent, societatea a scos la licitaţie nouă hoteluri din Eforie Sud şi Eforie Nord, precum şi alte active de pe litoralul românesc în urma deciziei de a-şi repoziţiona portofoliul pe care îl deţine în domeniul ospitalităţii, în principal prin participaţia de 78,6% la compania Turism, Hoteluri, Restaurante Marea Neagră.

Transilvania Investments deţine în prezent, prin companiile de turism, peste 8.000 de camere de hotel în întreaga ţară, sectorul ospitalităţii acoperind 25% din portofoliul fondului. În ultimul an, societatea a încercat să sprijine activ companiile unde este acţionar majoritar pentru a găsi resurse financiare şi umane care să îmbunătăţească procesul de eficientizare a activităţilor.

Transilvania Investments Alliance mai deţine participaţii semnificative în companii listate la Bursa românească precum Aro-Palace (85,74%), Feper (85,8%), Mecanica Codlea (81,07%), Sembraz (90,97%), Tratament Balnear Buziaş (91,87%), Turism Covasna (92,94%), Tuşnad (76,41%), Utilaj Greu (70,39%), Virola-Independenţa Sibiu (53,62%), Casa Albă Independenţa Sibiu (63,35%), Cocor (10,25%), Concas (47,21%), Dorna Turism (31,01%), Duplex (26,87%), Emailul (28,93%), Independenţa (53,3%), Mecanica Codlea (81,07%), Mecon (12,28%), Neptun-Olimp (41,18%), Romradiatoare (76,51%), Service Neptun (39,62%), Transilvania Leasing şi Credit IFN (68,64%), COMCM (56,72%), Şantierul Naval Orşova (50%), dar şi în alte companii necotate la Bursă, multe dintre ele activând în turism.

În primele şase luni din 2022, Transilvania Investments a înregistrat un profit net de 68,8 milioane de lei, comparativ cu profitul de 58,27 milioane lei din perioada similară a anului 2021, ceea ce înseamnă o creştere procentuală de 18%. Veniturile nete din exploatare se ridicau la 30 iunie 2022 la 80,9 milioane de lei, în creştere cu 9,72% faţă de perioada ianuarie-iunie 2021. Cheltuielile operaţionale la data de raportare însumează 13,9 milioane de lei, fiind cu 0,25 milioane de lei mai mici faţă de primul semestru al anului 2021. Activele totale ale Transilvania Investments se ridică la 1,43 de miliarde de lei, în scădere cu 30,5 milioane de lei, respectiv cu 2,08% faţă de valoarea înregistrată în primele şase luni din 2021. Activul net la 30 iunie 2022 era de 1,36 de miliarde de lei (0,63 lei pe acţiune), în creştere cu 2,77% comparativ cu activul net la data de 30 iunie 2021 (0,6101 lei pe acţiune), respectiv în scădere cu 1,76% faţă de valoarea înregistrată la data de 31 decembrie 2021.

În ultimele luni, societatea a derulat o investiţie de peste 8 milioane de euro în reabilitatea complexului Venus din staţiunea 1 Mai, deţinut de Turism Felix, unde SIF-ul deţine 63,77% din capitalul social, cât şi transformarea acestuia într-un aqua park modern. La Sibiu, Transilvania Investments a demarat procesul de reintegrare în circuitul social şi economic a fostei platforme industriale Independenţa Sibiu, proiect aflat, în prezent, în fază de consultări comunitare.

Pentru derularea acestor proiecte şi identificarea de noi oportunităţi de investiţii în cadrul companiilor din portofoliu, Transilvania Investments şi-a creat propriul departament de Business Development. Noua structură din cadrul companiei se va ocupa, totodată, de identificarea de programe noi de finanţare pentru proiecte.

Transilvania Investments Alliance are 620 de milioane de lei capitalizare. Acţiunile TRANSI înregistrează o scădere de 16,8% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 31 milioane de lei, respectiv un declin de 20,5% în ultimul an, pe tranzacţii de 52 de milioane de lei, arată datele BVB.

„Prioritizăm activele care au potenţial de dezvoltare şi ne uităm cu atenţie la oportunităţile ce apar în toate industriile în care putem creşte zona de private equity. Ne bazăm pe analize detaliate şi pe dorinţa de a menţine o creştere sustenabilă, un risc moderat al expunerii noastre şi o poziţie financiară solidă”,

Radu Roşca, preşedinte executiv, Transilvania Investments Alliance

Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.