De ce au devenit angajatii dependenti de bonurile de masa

Autor: Ana Raduta Postat la 14 noiembrie 2010 121 afişări

Din pachetul de beneficii extrasalariale pe care il primeste un angajat, bonurile de masa sunt cel mai des intalnite. Par un avantaj neglijabil, insa raspandirea lor atat de larga a format o piata de peste un miliard de euro. De unde vin aceste tichete si de ce au devenit angajatii dependenti de ele?

La supermarket, multi scot la casa numerar, ceva mai putini platesc cu cardul si poate la mai bine de jumatate dintre cei care stau la rand in fata noastra vedem celebrele tichete de masa. Le scot tacticos, le completeaza pe loc si le desprind unul cate unul din carnetul special in care sunt legate. Si le vedem tot mai des, atata vreme cat numarul de magazine cu care emitentii de tichete au incheiat parteneriate si numarul angajatilor care le primesc la salariu a atins un nivel impresionant. Iata si cifrele: din circa 4,2 milioane de angajati, peste doua milioane primesc bonuri de masa de la companiile la care lucreaza. Aceste tichete sunt insa oferite doar in mediul privat.

Si numarul magazinelor care accepta aceasta modalitate de plata este mare. "Tichetele emise de Edenred sunt acceptate in 50.000 de magazine afiliate din toata tara", spune Iulian Alexe, directorul de marketing si comunicare al emitentului de tichete Edenred, fostul Accor Services, cel mai mare jucator de pe piata tichetelor.

De altfel, potrivit studiului salarial si de beneficii PayWell 2010, realizat de PricewaterhouseCoopers, tichetele de masa reprezinta cel mai oferit beneficiu de companiile din Romania - 89% dintre companiile chestionate spun ca includ acest beneficiu in pachetul extrasalarial al angajatilor si cam asa au stat lucrurile si in anii trecuti, cand, in medie, procentul ajungea la circa 75%. Atractia acestui tip de beneficii tine de facilitatile fiscale pe care le ofera. Astfel, tichetele de masa, tichetele de vacanta si tichetele - cadou au adus importante beneficii fiscale companiei care le ofera, fiind deductibile la calculul impozitului pe profit si scutite de la plata contributiilor social-salariale si social-patronale. Incepand cu luna iulie, legea a fost modificata, iar aceste tichete au devenit impozabile cu cota de 16%, corespunzatoare impozitului pe venituri din salarii, platibil de angajat.

Initiativa a fost in mod repetat criticata de angajati si angajatori deopotriva, insa in destul de putine cazuri a reprezentat un motiv pentru a exclude tichetele de masa din pachetul de beneficii.

Raman, chiar si asa, beneficiile cele mai eficiente financiar pe care le pot oferi angajatorii, iar angajatii le pun in topul listei de preferinte tocmai datorita accesului imediat si foarte putin conditionat in ceea ce priveste utilizarea lor. La o valoare fixa de 8,72 de lei pentru un tichet de masa si, in general, la 22 de bonuri primite lunar, un angajat poate merge la cumparaturi si umple cosul cu produse necesare pentru o saptamana sau doua. Cei 192 de lei reprezinta, in cele din urma, o suma destul de mica, asa ca, in cazul celor mai multi angajatori, tichetele de masa reprezinta doar o parte din pachetul de beneficii extrasalariale, completat de alte produse sau servicii, precum asigurarile de sanatate sau primele acordate la ocazii speciale.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe comedymall.ro

/analize/resurse-umane/de-ce-au-devenit-angajatii-dependenti-de-bonurile-de-masa-7711897
7711897
comments powered by Disqus
Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu } Viaţă de corporatist { izolat la domiciliu }

Într-un articol de copertă recent scriam despre viaţa angajaţilor în open space – observam cât de mici sunt spaţiile alocate angajaţilor în birourile din România, cât de greu este să ne adaptăm la obiceiurile colegilor şi cum, de multe ori, simţim nevoia să facem de acasă lucrurile importante pentru muncă. A trecut doar o lună de atunci, iar glumele „colegului de bancă'' au devenit amintiri, iar open space-ul pare să fi intrat la capitolul istorie. Ce înseamnă experimentul global al muncii de acasă şi care sunt posibilele urmări ale acestuia?

vezi continuarea
ZF.ro
O nouă descoperire schimbă ce ştim despre coronavirus: cum se transmite de fapt virusul O nouă descoperire schimbă ce ştim despre coronavirus: cum se transmite de fapt virusul
Faţa nevăzută a tehnologiei: Ce se întâmplă de fiecare dată când cumperi un produs cu cardul. Nu aţi ştiut niciodată asta
Mediafax
Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus Regula celor 6 secunde pentru a reduce riscul de infectare cu coronavirus
Top 10 ţări care îşi vor reveni cel mai rapid la finalul pandemiei de coronavirus, potrivit analiştilor
MonitorulApararii
Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte Fostul premier social-democrat Zoran Milanović revine la conducerea Croaţiei. Ca preşedinte
Ce se întâmplă la Moscova este de bine deopotrivă pentru Rusia şi Putin(?)
MonitorulPartidelor
Experimentul electoral a început. Ordonanța care răstoarnă logica alegerilor a intrat în linie dreaptă Experimentul electoral a început. Ordonanța care răstoarnă logica alegerilor a intrat în linie dreaptă
Apartamentul lui Ungureanu, oferit drept REFUGIU al medicilor în calea COVID-19. „Toţi să facă la fel”
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo... COMENTARIU Valeriu Suhan Hai, da-ma... incolo...
Dr. Tudor Ciuhodaru atentioneaza ca virusul (Covid-19) rezista minim 30 de minute in aer dupa eliminarea sursei infectiei si peste cinci zile pe piele

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.