Povestea uneia dintre cele mai vechi afaceri româneşti. Ce producea acum 185 de ani, când a fost înfiinţatã, şi ce produce în zilele noastre

Autor: Andra Stroe Postat la 18 februarie 2022 7068 afişări

Gabriel Stanciu conduce de peste un deceniu Pehart Group, una dintre poveştile româneşti de succes, cu ecou peste graniţe. În acest timp spune că nu a dus lipsă de provocări, dintre cele mai recente fiind actuala criză sanitară, care a venit cu o multitudine de schimbări. Cum a evoluat compania în cele aproape două secole de activitate?

Cu o istorie de 185 de ani, Pehart Group se numără printre businessurile cu o tradiţie îndelungată în România, avându-şi rădăcinile în anul 1837, când a fost înfiinţată prima fabrică de hârtie din Sebeş (judeţul Alba), „un simbol al industrializării abia începute la noi”, după cum povesteşte Gabriel Stanciu, general manager, Pehart Group. În 1912, unitatea devenise deja cel mai mare producător de hârtie din ţară. În perioada ce a urmat instaurării regimului comunist şi până în 1990, Pehart a avut o producţie foarte diversificată – de la hârtie de scris, indigo, registre, până la cofraje, hârtie de împachetat sau foi de ţigarete. În 2005, fabrica a fost preluată de un antreprenor român din Dej, judeţul Cluj, şi de Banca Europeană pentru Dezvoltare Regională. În acelaşi an, este lansat pe piaţă brandul Pufina, „unul dintre cele mai populare din România şi la ora actuală”.

Doi ani mai târziu, fabrica Pehart din Sebeş este retehnologizată, cu linii de producţie noi pentru role Jumbo, hârtie igienică şi prosoape de bucătărie. În 2012 se pune piatra de fundaţie pentru nouă fabrică din Dej, care e gata trei ani mai târziu. „Există aici o linie de producţie pentru role Jumbo, dar şi două linii de producţie pentru hârtie igienică şi prosoape de hârtie”, spune Stanciu. În vara anului 2015 compania atinge o nouă bornă: încheierea unui parteneriat cu fondul de investiţii Abris Capital Partners, care achiziţionează 55% din Pehart Grup, procesul de preluare fiind finalizat doi ani mai târziu. „În 2015 am demarat o campanie puternică de relansare a brandurilor proprii (Pufina şi Alint) şi am încercat să acoperim un procent cât mai mare din cerinţele pieţei de marcă proprie”, continuă executivul.

După încă un an, fabrica din Dej a fost dotată cu două linii noi de producţie de şerveţele şi batiste de hârtie, iar în 2021 compania a inaugurat o altă linie de producţie la Sebeş. În 2020, ultimul an pentru care există date publice pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 545,7 milioane de lei. În prezent, Pehart Group, care are în portofoliu trei branduri proprii, exportă produsele în 18 ţări din Europa, funcţionând cu o echipă de 600 de angajaţi. Cele două fabrici ale grupului au o capacitate de procesare a produselor finite de 75.000 de tone, producând anual 100.000 de tone de hârtie tissue.

De-a lungul anilor de activitate în rolul actual, provocările au fost şi sunt multiple, spune Gabriel Stanciu. Una dintre ele a fost modernizarea fabricilor, compania făcând deja investiţii în acest sens, în tehnologie şi în clădiri. Modernizarea liniilor de producţie existente şi dotarea acestora cu tehnologii noi au presupus, în ultimii ani, investiţii de 36,7 milioane de euro, numai noua linie de producţie „înghiţind”, doar anul trecut, 10 milioane de euro. Despre actuala criză sanitară, executivul spune că pandemia de COVID-19 „ne-a pus în faţă diverse provocări la nivelul companiei şi, cel puţin la început, a trebuit să găsim soluţii pentru mai multe tipuri de probleme”.

„Ultimii ani de pandemie sunt o adevărată provocare indiferent de mediul de activitate, în principal din cauza lipsei de predictibilitate.” Potrivit lui, siguranţa angajaţilor a fost prima prioritate, aşa că a fost necesară o regândire a modului în care se desfăşoară munca, astfel încât să se asigure că se poate menţine un flux coerent de producţie, cu asigurarea distanţării şi respectarea celorlalte reguli de siguranţă. „Am făcut tot ce am putut pentru a limita rata îmbolnăvirilor, care ar fi putut crea o reală criză de personal. Specialiştii în industria hârtiei sunt greu de găsit, în general îi formăm noi, aşa încât sănătatea personalului este foarte preţioasă.” O altă provocare în primele luni de la debutul pandemiei spune că a fost cererea extrem de ridicată de pe piaţă, pe care o descrie drept o necesitate artificială, provocată mai mult de panică.

„A fost necesară o reorganizare a producţiei şi logisticii ca să acoperim consumul ridicat din acea perioadă. Fabricile noastre din Sebeş şi Dej au lucrat la capacitate maximă ca să poată acoperi cerinţele pieţei, dar acum pot spune că lucrurile au intrat într-o relativă normalitate.” Cât priveşte 2021, acesta a fost, potrivit lui Stanciu, un an dinamic, care le-a aşezat în faţă provocări multiple. „Preţul materiilor prime pur şi simplu a explodat, la fel ca şi costul energiei – în condiţiile în care industria hârtiei este un mare consumator. Aceste evoluţii vor influenţa cifrele de business, însă estimăm că veniturile vor creşte datorită preluării parţiale a inflaţiei în preţul de vânzare al produselor.”

Anul acesta, reprezentanţii companiei şi-au propus să continue investiţiile în planul de dezvoltare al companiei pe piaţa internă, urmărind totodată o consolidare a poziţiei Pehart şi în raport cu jucătorii de pe piaţa europeană de profil. „Am investit în tehnologii care cresc calitatea produselor noastre la nivel premium şi care sunt şi prietenoase cu mediul. Sustenabilitatea este una dintre preocupările noastre principale, aşa încât încercăm mereu noi soluţii – ambalaje dintr-o combinaţie de hârtie şi bioplastic sau înlocuirea adezivului cu apă în procesul de lipire a hârtiei sunt doar două exemple pe care vi le pot oferi în acest sens. Pe lângă modalităţile clasice, le folosim şi pe acestea pe noua linie de producţie de la Sebeş.”

Pe termen scurt şi mediu, executivul are în vedere extinderea pe plan internaţional, în regiune, pentru brandurile companiei. Se uită, de asemenea, la oportunităţi de dezvoltare de noi produse şi intarea pe noi pieţe. „Totodată, unul dintre obiectivele noastre este eficientizarea energiei, inlusiv căutarea de soluţii fezabile pentru introducerea energiei verzi.” De-a lungul anilor de activitate profesională, Gabriel Stanciu spune că a pus calitatea şi oamenii pe primul loc şi consideră că decizia de a investi în aceste două componente a fost una dintre cele mai bune.

Executivul este de părere că, deşi cuvântul „greşeală” are în general o conotaţie negativă, nu există lecţii mai eficiente decât cele pe care le învăţăm din greşeli. „Acestea pot să devină până la urmă un factor de creştere, de dezvoltare.” În cariera pe care a construit-o până în prezent, lecţiile importante spune că au fost numeroase şi se aşteaptă să mai fie încă multe de parcurs. „Consider că aceste lecţii sunt parte a formării noastre. Imediat ce plecăm de pe băncile şcolii, de-a lungul întregii cariere învăţăm despre importanţa echipei, despre îndrăzneala stabilirii unor obiective ambiţioase şi despre faptul că perfecţionarea este un proces continuu, care nu se termină niciodată.”

În acest timp spune că nu a avut un mentor, însă pe parcursul anilor s-a intersectat „cu mulţi oameni de valoare” de la care a învăţat câte ceva. Pe tinerii aflaţi la începutul carierei îi sfătuieşte să iubească ceea ce fac sau să facă ceea ce iubesc. „Acesta cred că este unul dintre secretele succesului în carieră, indiferent în ce domeniu ai munci. Când îţi place ceea ce faci, poţi să munceşti mult mai mult fără să ţi se pară că faci vreun efort.

Şi, bineînţeles, eşti mult mai inspirat.” În ceea ce îi priveşte pe actualii membri ai echipei, dar şi pe alţi potenţiali candidaţi, executivul apreciază dorinţa de a învăţa şi de a se perfecţiona. „După cum spuneam, ne formăm singuri specialiştii, iar cei care într-adevăr vor să înveţe au de la cine. Ne place să credem că la Pehart există respect atât pentru colegi, cât şi pentru munca pe care o facem. Şi suntem convinşi că toate aceste lucruri influenţează nu doar atmosfera dintr-o companie, reputaţia ei, ci şi profitabilitatea.”

Printre lucrurile pe care spune că i-ar fi greu să le tolereze la un angajat se numără hărţuirea, corupţia sau discriminarea. Executivul deţine funcţia actuală de mai bine de 12 ani, alăturându-se companiei în toamna anului 2009. Anterior, a deţinut mai multe roluri de conducere în cadrul Tipoflexo şi Imoinvest, după cum arată profilul său de LinkedIn. Absolvent al Facultăţii de Instalaţii Bucureşti, unde s-a calificat ca inginer, şi al unor cursuri de management şi marketing în cadrul The Open University & CODECS, el şi-a început cariera în cadrul Tymbark Maspex România, după cum indică aceeaşi sursă.

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe prosport.ro

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.