Ponderea dozei de aluminiu în ambalajele de băuturi a urcat de la 21,6% la 29,3% în puţin peste doi ani. Motorul acestei mişcări este o generaţie care citeşte un ambalaj înainte să guste produsul şi pentru care reciclabilitatea la infinit face parte din decizia de cumpărare.

Un tânăr de 22 de ani care ia o băutură dintr-un frigider de magazin face, în câteva secunde, o serie de calcule pe care generaţiile anterioare nu le făceau. Se uită la cum arată ambalajul şi dacă merită postat. Se întreabă dacă brandul spune ceva despre el. Verifică, uneori aproape reflex, dacă se poate recicla. Suma acestor microdecizii, înmulţită cu milioane de gesturi similare, a început să rescrie structura pieţei de băuturi din România.

Rapoartele oficiale RetuRO, analizate de programul Every Can Counts, arată cât de departe a ajuns deja această schimbare. Ponderea dozei de aluminiu în totalul ambalajelor de băuturi puse pe piaţă a crescut de la 21,6% în primul trimestru din 2024 la 29,3% în al doilea trimestru din 2026. Metalul era a doua opţiune a pieţei şi la începutul perioadei, dar cu un avans mult mai mic faţă de sticlă. Astăzi şi-a consolidat clar locul doi, se apropie de o treime din piaţă şi macină constant din cota plasticului.

Ambalajul ca primă impresie

Pentru consumatorul tânăr, ambalajul a devenit o extensie a stilului personal, un obiect care spune ceva despre cel care îl ţine în mână. Un articol publicat de Ad Age în 2024 arată cât de departe merge această logică: 81% dintre membrii generaţiei Z au încercat un produs din cauza ambalajului, iar 63% au repetat achiziţia pentru acelaşi motiv. Ambalajul a devenit prima declaraţie a brandului. Este lucrul pe care consumatorul îl vede întâi şi, adesea, cel care decide dacă mai există un al doilea contact.

Aici doza are un avantaj pe care celelalte materiale îl obţin greu. Suprafaţa ei funcţionează ca o pânză continuă, fără etichetă lipită şi fără întreruperi, iar tehnologiile actuale de printare pe metal permit culori intense, finisaje mate, cerneluri fosforescente şi ediţii limitate produse în serii scurte. Pentru un brand care se adresează unei audienţe obişnuite cu esteticile din feed, doza oferă exact tipul de suprafaţă pe care se poate construi un obiect demn de fotografiat. Un producător care porneşte azi are, pe raft, un instrument de diferenţiere pe care acum zece ani nu îl avea la aceeaşi scară.

Preferinţa se citeşte şi în cifrele de piaţă. O cercetare McKinsey din 2024 indică faptul că 60% dintre tineri preferă ambalajul reciclabil şi percep metalul drept cea mai responsabilă alegere din punct de vedere ecologic. La nivel european, un studiu realizat de agenţia Caramel pentru Sonoco arată că 82% dintre consumatori sunt mai predispuşi să cumpere un produs care vine în ambalaj metalic. Estetica şi responsabilitatea, pentru această generaţie, ajung în aceeaşi decizie de raft.

SIPIT, primul suc prebiotic din România, este un exemplu de brand construit din start în jurul acestei generaţii. Băuturile lor carbogazoase, cu fibre prebiotice şi fără zahăr adăugat, în sortimente ca zmeură şi lychee sau pepene roşu şi mentă, sunt îmbuteliate exclusiv în doze de aluminiu de 330 ml. Chiar şi limbajul brandului vorbeşte direct publicului tânăr, despre pauza de la scroll sau schimbatul playlistului. „Pentru noi a fost important de la început ca SIPIT să fie un produs bun, cu o etichetă cât mai curată, dar şi un produs pe care să-ţi placă să-l vezi şi să-l alegi de la raft. De aceea am pus foarte multă atenţie în branding şi în felul în care arată doza. Am vrut ca exteriorul să spună aceeaşi poveste ca produsul: simplu, fresh şi fără complicaţii”, declară Alex Drăgan, cofondator al Sipit, alături de Sever Neacşu.

Alex Drăgan, cofondator al Sipit, alături de Sever Neacşu
Am pus foarte multă atenţie în branding şi în felul în care arată doza. Am vrut ca exteriorul să spună aceeaşi poveste ca produsul: simplu, fresh şi fără complicaţii

Sustenabilitatea, aşa cum o citeşte GenZ

Modul în care generaţia tânără priveşte sustenabilitatea nu seamănă cu cel al generaţiilor mature. Studiul global Every Can Counts 2025, realizat pe un eşantion de peste 16.000 de participanţi din 16 ţări, dintre care 1.013 în România, surprinde o nuanţă importantă. Preocuparea pentru mediu este ridicată la tineri, iar poluarea cu plastic este văzută ca o problemă la fel de gravă ca schimbările climatice. În acelaşi timp, susţinerea declarativă pentru sistemul de garanţie-returnare creşte cu vârsta: 59% la generaţia Z, 67% la Millennials, 74% la Generaţia X şi 80% la Baby Boomers.

Citite superficial, cifrele par în contradicţie. Însă ele spun ceva despre felul în care tinerii îşi exprimă valorile. Generaţia Z se implică mai puţin prin adeziune la un mecanism instituţional şi mai mult prin alegeri concrete de consum. Nu declară neapărat că susţin un sistem, dar aleg zilnic produsul care corespunde valorilor lor. Preferinţa pentru un ambalaj reciclabil, pentru un brand care îşi asumă responsabilitatea materialului, pentru un obiect care poate reveni în circuit se vede în coşul de cumpărături înainte de a se vedea într-un sondaj de opinie.

Această diferenţă de comportament explică o parte din creşterea dozei. Când o generaţie îşi exprimă valorile prin ce cumpără, fiecare alegere de raft devine un semnal de piaţă, iar aceste semnale se adună în cifre de volum. Aluminiul câştigă teren fiindcă răspunde simultan la ce vor tinerii să vadă şi la ce vor să ştie despre ce cumpără.

De ce contează, la propriu, că doza se reciclează la infinit

Argumentul care leagă preferinţa tinerilor de o miză reală stă în ceea ce se întâmplă cu doza după ce este golită. Aluminiul se reciclează la infinit, fără pierdere de calitate, şi poate reveni pe rafturi în aproximativ 60 de zile. Fiecare doză reciclată economiseşte până la 95% din energia necesară producerii uneia noi din materie primă. O doză cumpărată azi poate fi, peste două luni, o doză nouă pe acelaşi raft.

Comparaţia cu celelalte materiale explică de ce aluminiul este privit ca reperul circularităţii reale. Potrivit datelor Eunomia Research & Consulting, rata globală de reciclare a dozelor de aluminiu este de 71%, faţă de 40% pentru PET şi 34% pentru sticlă. Aluminiul păstrează valoarea materialului prin cicluri repetate, ceea ce transformă circularitatea dintr-un concept de comunicare într-un fapt măsurabil. În România, mecanismul care închide bucla a intrat în funcţiune odată cu SGR şi a produs rezultate rapide. Rata naţională de reciclare a dozelor de aluminiu a ajuns la 75% în 2025, de peste două ori mai mare faţă de 2022, când datele Comisiei Europene indicau doar 35%. Pentru o generaţie atentă la impact, existenţa unei bucle care chiar se închide dă sens gestului cotidian de a alege şi de a returna doza.

„Aluminiul este singurul ambalaj de băuturi care poate reveni în acelaşi produs de un număr practic nelimitat de ori. Doza de aluminiu are ceva dintr-o pasăre phoenix: la fiecare 60 de zile o doză returnată renaşte ca o doză nouă, la fel de frumoasă, fără să piardă nimic din calitatea materialului. Când un sistem de colectare funcţionează la scară, aşa cum se întâmplă acum în România, această renaştere devine un flux constant, iar dozele returnate ajung materie primă pentru doze noi în câteva săptămâni. Pentru un producător, asta înseamnă acces la aluminiu reciclat cu o amprentă de carbon semnificativ mai mică şi, în final, un produs mai sustenabil”, explică Dragoş Doru, director general, CANPACK Recycling SRL, cel mai mare jucător din domeniul reciclării dozelor din Romania şi parte a grupului CANPACK, singurul producător de doze din aluminiu din Romania şi unul dintre liderii pieţei mondiale de profil.

Argumentul care leagă preferinţa tinerilor de o miză reală stă în ceea ce se întâmplă cu doza după ce este golită. Aluminiul se reciclează la infinit, fără pierdere de calitate, şi poate reveni pe rafturi în aproximativ 60 de zile. Fiecare doză reciclată economiseşte până la 95% din energia necesară producerii uneia noi din materie primă.

O piaţă care creşte constant

Un detaliu din datele RetuRO merită atenţia oricui priveşte piaţa dincolo de procente. Între primul trimestru din 2024 şi al doilea trimestru din 2026, numărul de doze de aluminiu puse pe piaţă a crescut cu aproximativ 159%, în timp ce întreaga piaţă de ambalaje SGR a crescut cu 91%. Metalul a avansat de aproape două ori mai repede decât media pieţei. Cota lui creşte pe fondul unei cereri reale în expansiune, ceea ce dă trendului o bază solidă.

Plasticul rămâne majoritar, dar în scădere clară, de la 61% la 51% din cantităţile puse pe piaţă în acelaşi interval. Sticla s-a menţinut stabilă, în jurul valorii de 20%. Trendul metalului apare constant, trimestru după trimestru, cu maximul în al doilea trimestru din 2026, semn al unei mişcări structurale care se aşază, dincolo de orice fluctuaţie sezonieră.

Tendinţa se regăseşte şi la nivel internaţional. O analiză McKinsey din aprilie 2026 („No ordinary disruption: State of the packaging and paper industry”) arată că segmentul ambalajelor din metal a continuat să înregistreze o creştere constantă a volumelor, iar în anumite categorii metalul câştigă cotă datorită portabilităţii, reciclabilităţii şi tendinţei de premiumizare. România se înscrie într-un tipar mai larg, accelerat local de intrarea în funcţiune a SGR şi de un profil de consum tânăr foarte receptiv.

„Atunci când sustenabilitatea, şi mai ales protecţia mediului, se întâlneşte cu confortul, se întâmplă lucruri extraordinare: conceptele abstracte se transformă în gesturi fireşti din viaţa de zi cu zi, iar impactul devine imediat vizibil. Este responsabilitatea autorităţilor şi a celor implicaţi să traducă aceste concepte mari în acţiuni simple, aplicabile zilnic. Sistemele de garanţie-returnare sunt exemple excelente în acest sens, avem nevoie de mai multe mecanisme care funcţionează”, declară Raul Pop, secretar de stat, Ministerul Mediului din România, în contextul studiului de comportament privind reciclarea şi sustenabilitatea realizat de Every Can Counts în 2025.

De la raft, la reciclare şi în feed

Programul Every Can Counts România lucrează exact pe zona în care preferinţa tinerilor pentru doză se întâlneşte cu circularitatea reală, prin proiecte care o fac vizibilă şi tangibilă. Instalaţiile „I CAN”, realizate integral din doze de aluminiu de artistul român Sergiu Chihaia, transformă un gest cotidian într-un moment cu impact cultural şi dau formă ideii că fiecare doză poate deveni altceva. Pentru un public tânăr, care asimilează mesajele prin experienţă şi imagine, acest tip de activare vorbeşte în limbajul potrivit. „Faptul că tot mai multe branduri aleg doza de aluminiu este o veste bună pentru circularitate. Este un ambalaj reciclabil la infinit şi deja colectat pe scară largă, ceea ce înseamnă că fiecare doză poate deveni, la propriu, o altă doză, în doar 60 de zile. Când oamenii văd cât de aproape este bucla şi cât de repede se închide, reciclarea devine un gest cu sens”, spune David Van Heuverswyn, Global Director, Every Can Counts.

Doza de aluminiu a trecut de la o cotă modestă la o creştere structurală, cu un ritm dublu faţă de media pieţei, împinsă de o generaţie care alege ambalajul ca element de identitate şi tratează reciclabilitatea drept criteriu de cumpărare în sine.

Brandurile care înţeleg această generaţie câştigă de mai multe ori. O dată pe raft, printr-un ambalaj care atrage privirea tânără. A doua oară în percepţie, printr-un material care îşi ţine promisiunea de circularitate şi pe care consumatorul îl poate urmări, la propriu, revenind în circuit. Şi nu în ultimul rând, în feedul social, unde dozele de aluminiu exprimă identitatea de brand şi sunt integrate ca parte din lifestyle-ul generaţiei care defineşte consumul viitorului.