România continuă să atragă investitori în obligaţiuni datorită randamentelor ridicate, chiar dacă traderii tratează datoria suverană a ţării ca pe singura datorie „junk” din Uniunea Europeană. Costul asigurării împotriva riscului de default este cel mai ridicat dintre peste 60 de state cu rating investment grade urmărite de Bloomberg, iar randamentul obligaţiunilor româneşti pe doi ani, de 6,52%, este cel mai mare din UE. Ratingul suveran al României se află în continuare pe ultima treaptă a categoriei recomandate pentru investiţii.

Randamentul titlurilor de stat româneşti cu scadenţa la 10 ani a ajuns la 7,35%, peste pragul de 7% pe an asociat de regulă cu emitenţii suverani cotaţi "junk"

Fitch şi S&P evaluează România la "BBB-", iar Moody's la "Baa3", toate cu perspectivă negativă. Decalajul dintre rating şi preţul plătit pe piaţă arată că investitorii iau deja în calcul posibilitatea unei retrogradări, notează analiza.

Principalul risc nu ţine de o eventuală incapacitate de plată, ci de mecanismele pieţei. O retrogradare cu o singură treaptă ar scoate România din categoria "investment grade" şi ar obliga fondurile de investiţii şi fondurile de pensii care pot deţine doar titluri cu rating de investiţii să îşi vândă obligaţiunile, ceea ce ar împinge preţurile în jos indiferent de capacitatea reală a statului de a-şi onora datoriile.

Fitch a menţinut la finalul lunii iulie ratingul României la "BBB-", cu perspectivă negativă, iar ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat după decizie: "Prioritatea noastră este să protejăm ratingul României, să reducem costurile de finanţare şi să construim premisele revenirii perspectivei la stabilă", potrivit ZF.

Agenţia a indicat drept principal risc incapacitatea de a menţine măsurile de consolidare fiscală şi de a stabiliza datoria publică, mai ales în cazul unui blocaj politic prelungit, dar a remarcat creşterea veniturilor şi controlul cheltuielilor, inclusiv limitarea costurilor cu salariile şi asistenţa socială, arată datele publicate de ZF.

Deficitul bugetar al României a urcat la 9,3% din PIB în 2024, de peste trei ori plafonul de 3% prevăzut de regulile europene. Pentru 2026, deficitul este estimat la aproximativ 6% din PIB.

În primul semestru din 2026, deficitul bugetar cash a coborât la 42 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB, faţă de 70 de miliarde de lei în aceeaşi perioadă a anului trecut, o reducere de aproximativ 40%, conform datelor Ministerului Finanţelor citate de ZF.

Ajustarea a venit în principal din majorarea TVA şi a accizelor şi din îngheţarea salariilor din sectorul public.

Pe plan politic însă, incertitudinea a crescut. Coaliţia de guvernare s-a destrămat în luna mai pe fondul neînţelegerilor privind ritmul reducerii deficitului, iar România este condusă în prezent de un guvern interimar, fără majoritate parlamentară.

Presiunea externă rămâne un factor de disciplină. Uniunea Europeană a intensificat în 2025 procedura împotriva României şi a avertizat că fondurile europene ar putea fi blocate dacă deficitul nu continuă să scadă.