Ministerul Finanţelor sugerează că România va reduce, cel mai probabil, programul de emisiuni de euroobligaţiuni pentru acest an, în condiţiile în care statul şi-a majorat împrumuturile de pe piaţa locală, relatează Bloomberg. 

Potrivit publicaţiei, Ministerul Finanţelor nu va mai lansa noi emisiuni de eurobonduri până la formarea unui nou guvern şi până când situaţia politică nu va deveni mai clară. Mesajul a fost transmis de Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei din cadrul Ministerului Finanţelor, în timpul unei întâlniri cu investitorii desfăşurate la Londra. Sursele au cerut să nu fie identificate, întrucât discuţiile au avut caracter privat.

Pentru 2026, Ministerul Finanţelor şi-a propus să atragă circa 10 mld. euro de pe pieţele externe prin eurobonduri, un nivel mai redus decât volumele record din anii anteriori, şi aproximativ 160-170 mld. lei de pe piaţa internă, în condiţiile unui necesar brut de finanţare estimat la 265-275 mld. lei, potrivit datelor publicate de ZF.

Prima ieşire a României pe pieţele externe din acest an a avut loc pe 25 februarie, când statul a atras 3 mld. euro şi 2 mld. dolari, echivalentul a circa 4,7 mld. euro. Prin această tranzacţie, Finanţele au acoperit aproximativ jumătate din necesarul estimat pentru emisiunile de euroobligaţiuni din 2026.

Operaţiunea a fost realizată cu doar trei zile înainte de escaladarea conflictului din Iran, care a dus la scumpirea finanţării pe pieţele internaţionale, arăta ZF.

Emisiunea din februarie a inclus o tranşă de 2,25 mld. euro cu maturitatea de 7 ani, la un randament de 4,638%, o tranşă de 2 mld. dolari pe 10 ani, la un randament de 5,75%, şi redeschiderea unei emisiuni în euro cu scadenţa în 2044, de 750 mil. euro, la un randament de 5,966%.

În paralel, statul a apelat şi la plasamente private externe. În ianuarie, Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 175 mil. franci elveţieni, iar în februarie cu 236 mil. euro, cumulat circa 430 mil. euro, prin intermediul Citibank Europe, potrivit ZF.

Costurile de finanţare ale României au crescut după declanşarea conflictului din Orientul Mijlociu. La începutul lui martie, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani urcase la 7,12%, cel mai ridicat nivel din toamna lui 2025, pe fondul aversiunii globale faţă de risc.

Reducerea programului de eurobonduri ar muta o parte mai mare din efortul de finanţare a deficitului bugetar către piaţa locală, unde Ministerul Finanţelor se împrumută de la bănci, dar şi de la populaţie, prin programele de titluri de stat.