Porumbul şi floarea soarelui urcă România pe locul al doilea în UE

Autor: Gabriel Razi Postat la 18 septembrie 2013 1710 afişări

Fermierii români strâng de pe câmpuri în acest sezon aproape 20 de milioane de tone de cereale şi seminţe oleaginoase, aproape dublu faţă de recolta anului trecut. Recolta este estimată la 3,5 miliarde de euro, bani care ar urma să susţină în mare parte şi un salt economic mult aşteptat. Singurul semn de întrebare este dacă fermierii vor putea să valorifice la maximum potenţialul acestui an agricol.

CU O PRODUCŢIE DE CEREALE ÎNCADRATĂ PE UN TREND ASCENDENT DE CÂŢIVA ANI, România începe să îşi creioneze pretenţiile pentru statutul de putere agricolă regională, deşi volatilitatea generată de vreme poate muşca adânc din productivitate în anii secetoşi.

Puţin ştiu că România reuşeşte deja să fie al doilea producător de porumb şi floarea-soarelui din UE şi între primii şapte la grâu, orz şi rapiţă. Spaţiul de creştere rămâne în continuare enorm având în vedere că deşi România are printre cele mai mari suprafeţe însămânţate, în acelaşi timp productivitatea este printre cele mai scăzute din blocul comunitar.

Miliardele din agricultură nu i-au lăsat indiferenţi pe managerii din agro-multinaţionale, astfel că furnizorii au ajuns să se lupte „la baionetă„ pentru banii strânşi în ultimii ani în conturile fermierilor.

În acelaşi timp a început şi lupta pentru terenuri arabile, astfel că fondurile de investiţii s-au năpustit să facă plasamente în terenurile agricole româneşti în speranţa că majorarea de productivitate din agribusiness le va duce în sus randamentele.

„Anul acesta am terminat cu o lună mai devreme tot ce aveam de recoltat pentru că au fost ploi în primăvară şi o vară călduroasă şi totul s-a copt ca la microunde. Am şi vândut o parte din marfă, dar şi stochez. Nu am pus porumb deloc, pentru că în zona mea este secetă şi am pierdut bani anii trecuţi. Am mers în schimb pe coriandru şi muştar„, explică Gheorghe Lămureanu, administrator al companiei Agroterra Import Export din Constanţa, care exploatează 1.200 de hectare de teren arabil.

CU APROAPE ÎNTREAGA CANTITATE DE CEREALE ŞI SEMINŢE OLEAGINOASE DEJA CONTRACTATĂ PENTRU VÂNZAREA ÎN VIITOR SAU STOCATĂ ÎN SPERANŢA PREŢURILOR MAI MARI DIN IARNĂ SAU DIN PRIMĂVARĂ, fermierii îşi fac calculele de afaceri pentru a-şi putea construi planurile pentru sezonul următor.

„A trecut mult, mult timp de când nu a mai fost nevoie să apelăm la credite. Am luat acum o linie de finanţare ca să ne acoperim nevoia de cash-flow", mai spune Lămureanu. Deşi aproape toţi fermierii au hambarele pline ochi cu cereale, ei nu se văd mulţumiţi cu marje de profit mai mici decât cele de anul trecut, chiar dacă atunci seceta a muşcat adânc din productivitate. Bursele de mărfuri din întreaga lume sunt de luni bune pe minus ca urmare a cantităţilor mari de grâu sau de porumb produse în Statele Unite, America de Sud sau în regiunea Mării Negre.

Totuşi, fermierii preferă de obicei să treacă printr-un an bogat şi cu preţuri în scădere decât prin secetă şi productivităţi reduse, dar cu preţuri în creştere. În agricultura românească, volatilitatea va rămâne şi în următorii ani cuvântul de ordine având în vedere că rezultatele aproape de vârfuri se datorează aproape în exclusivitate vremii bune. Fără irigaţii, agricultorii nu au niciun fel de protecţie în faţa secetei, iar reabilitarea infrastructurii rămâne doar un subiect de discuţie teoretic în birourile din Ministerul Agriculturii. Acum, mai puţin de 2% din terenul arabil beneficiază de irigaţii.

MARELE CÂŞTIGĂTOR AL CONDIŢIILOR METEO FAVORABILE ESTE ÎN ACEST SEZON PORUMBUL, o cultură la care România este al doilea jucător pe piaţa din Uniunea Europeană şi în regiunea Mării Neagre, unde marfa locală concurează cu cea rusească şi ucraineană.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Citeşte pe MonitorulApararii.ro

/analize/agricultura/porumbul-si-floarea-soarelui-urca-romania-pe-locul-al-doilea-in-ue-11350645
11350645
comments powered by Disqus
Valoarea finanţărilor în start-up-uri IT din România se îndreaptă spre 100 de milioane euro. Cât de mult mai poate urca această valoare? Valoarea finanţărilor în start-up-uri IT din România se îndreaptă spre 100 de milioane euro. Cât de mult mai poate urca această valoare?

Dacă în trecut anunţurile de investiţii în tehnologie erau rara avis, acum s-a ajuns la o piaţă care a evoluat dincolo de investiţiile în start-up-uri de tip „pre-seed” sau „seed”, de câteva sute de mii de euro, până la cele de tip „follow-up”, în care sumele totale alocate pot creşte până la câteva milioane de euro. Valoarea finanţărilor din ecosistemul start-up-urilor tech se îndreaptă astfel spre pragul de 100 de milioane de euro.

vezi continuarea
ZF.ro
O experienţă străină în mijlocul Capitalei: Stilul de viaţă francez, în inima Bucureştiului. O experienţă străină în mijlocul Capitalei: Stilul de viaţă francez, în inima Bucureştiului.
Business-ul românesc care a explodat în pandemie. ”În fiecare zi era ca de Black Friday”
Mediafax
Sistem imunitar vs. Coronavirus: Cât timp durează imunitatea după COVID-19? Studii efectuate şi clarificări OMS Sistem imunitar vs. Coronavirus: Cât timp durează imunitatea după COVID-19? Studii efectuate şi clarificări OMS
Cum a ajuns România în scandalul Hunter din cursa prezidenţială a SUA
MonitorulApararii
„Reprezentanţă militară” rusă la Belgrad? „Reprezentanţă militară” rusă la Belgrad?
FEDERAŢIA RUSĂ - JURNAL MILITAR LA FLANCUL DE EST AL NATO (1-15 OCTOMBRIE 2020)
MonitorulPartidelor
Revenire spectaculoasă în politică: Elena Băsescu va candida la Constanţa Revenire spectaculoasă în politică: Elena Băsescu va candida la Constanţa
Clotilde Armand, validată în funcţia de primar al Sectorului 1. Armand: Touche
MonitorulSiguranteiCetateanului
COMENTARIU Valeriu Şuhan Hai, noroc COMENTARIU Valeriu Şuhan Hai, noroc
Caz îngrijorător Teste Covid furate, făcute acasă şi falsificate de o infirmieră şi partenerul ei

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.