În ce a reuşit o tânără din România să transforme moştenirea familiei, pe care o deţin de zeci de ani

Autor: Alina-Elena Vasiliu Postat la 19 iunie 2021 17146 afişări

Povestea Livezii de la Argeş este, de fapt, povestea unei întregi familii. Astăzi, o duce mai departe Ioana Nistorescu, cea care şi-a pus cei zece ani de experienţă în e-commerce şi tehnologie în slujba unei afaceri care prosperă şi care a luat avânt în plină pandemie.

Bunicul patern se ocupa încă din anii ’70 cu pomicultura şi vânzarea fructelor în pieţe şi locaţii engros. Era o activitate în care toată familia era implicată. După ce el a murit, tatăl meu a decis că este momentul să refacem livezile, noi având două livezi, la distanţă de câţiva kilometri”, povesteşte astăzi Ioana Nistorescu. Aşa că, începând din 2008, tatăl ei, inginer silvic de profesie, a început să scoată pomii vechi şi să planteze pomi tineri. Uşor-uşor, aceştia au început să producă şi a apărut o nouă problemă de tratat: vânzarea fructelor.

Au făcut iniţial aşa cum învăţaseră de la bunicul familiei, adică au mers cu roadele în piaţă, doar că mediul economic se schimbase foarte mult faţă de anii 1990-2000, când nu existau hipermarketuri, care să acapareze clientela pieţelor agricole. „Au fost trei-patru ani în care am pierdut cantităţi mari de fructe, pentru că nu am reuşit să le vindem şi au fost, evident, mult prea multe pentru consumul familiei şi al apropiaţilor.” Ceva s-a schimbat însă în 2020, când pandemia a modificat comportamentele consumatorilor.

Aşa că atunci, Ioana Nistorescu a ales să profite de backgroundul ei în mediul online pentru a găsi acolo o cale de a vinde fructele, în principal pe Facebook. Momentul s-a sincronizat cu concediul ei pentru creşterea copilului, astfel că a putut petrece mai mult timp la Curtea de Argeş decât la Bucureşti. Ca business, Livada de la Argeş este deţinută de tatăl Ioanei, iar rolul ei este să contribuie la promovare şi branding, să păstreze legătura cu clienţii şi să se ocupe de tot ceea ce presupune livrarea fructelor către clientul final.

„Este foarte greu să facem o estimare în ceea ce priveşte investiţiile, deoarece s-a investit câte puţin în fiecare an. Cele mai importante au fost în pomii fructiferi şi întreţinerea acestora.” Anul 2020 a fost aşadar anul de debut pentru Livada de la Argeş ca afacere, un proiect care a prins contur în familie, implicându-l şi pe soţul Ioanei – cel care a contribuit la realizarea livrărilor -, dar şi alte două-trei rude care au dat o mână de ajutor pentru pregătirea fructelor în vederea livrării.

Din cele două livezi, situate în comuna Albeştii de Argeş, de lângă Curtea de Argeş, pleacă mere, pere şi prune către două tipuri de clienţi, în linii mari. Este vorba, pe de o parte, de familii tinere cu copii mici, care caută cele mai bune fructe, iar pe de altă parte, de persoane peste 45-50 de ani, cu venituri peste medie, care au regăsit în fructele din Livada de la Argeş gustul de altădată. „Am avut însă şi clienţi business care comandau săptămânal fructe de la noi pentru angajaţi.” Un kilogram de mere din Livada de la Argeş costă 6 lei, unul de pere – 8 lei, unul de prune – 5 lei, iar antreprenorii furnizează şi serviciul de livrare, după ce comenzile sunt plasate pe site.

„Anul 2020 a fost cel în care, datorită pandemiei, am început vânzarea online şi livrarea fructelor către clienţi. Practic, ne-a scos din zona de confort şi ne-a obligat să ducem fructele direct clienţilor, nu să aşteptăm clienţii să vină la noi. A funcţionat foarte bine şi sperăm că vom găsi şi pe viitor cele mai bune moduri de a creşte şi de a livra fructe proaspete”, mărturiseşte Ioana Nistorescu. Mai mult, planul pentru 2021 este găsirea unor metode pentru prelucrarea fructelor, urmând să rezulte produse cu valoare adăugată. Cum proprietarii Livezii de la Argeş nu au un spaţiu de depozitare la rece pentru fructele mai perisabile, precum prunele şi perele, această variantă este obligatorie.

„Tot anul acesta, vrem să avem sesiuni de cules direct din livadă pentru clienţii care vor dori să facă asta. Va fi cu siguranţă o activitate foarte interesantă, mai ales pentru copii.”

Ioana Nistorescu, cofondator Livada de la Argeş: „Anul 2020 a fost cel în care, datorită pandemiei, am început vânzarea online şi livrarea fructelor către clienţi. Practic, ne-a scos din zona de confort şi ne-a obligat să ducem fructele direct clienţilor, nu să aşteptăm clienţii să vină la noi.”



Cinci idei de afaceri de la zero

Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

Irina Akkaya – atelier de piese vestimentare (jud. Ilfov)

Fondatoare: Irina Akkaya

Investiţie iniţială: 20.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 20.000 de euro

Prezenţă: naţională şi internaţională, online şi la târguri


Gofee – cafenea de specialitate (Sibiu)

Fondator: Marian Răileanu

Investiţie iniţială: 40.000 de euro

Prezenţă: Sibiu


Di-Te – brand de modă (Brăila)

Fondatori: Diana şi Laurenţiu Teodor

Investiţie iniţială: 15.000 de euro

Prezenţă: online


AmoResin – brand de bijuterii din răşină (Cluj-Napoca)

Fondatoare: Mihaela Epure

Investiţie iniţială: 33.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 80.000 de lei (circa 16.000 de euro)

Prezenţă: online


Hy-Farm – producător de sisteme verticale indoor pentru producţia de microplante (Iaşi)

Fondator: Alex Vasiu

Investiţie iniţială: 200.000 de euro

Cifră de afaceri estimată pentru 2021:

1 mil. euro

Prezenţă: naţională şi internaţională


ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

Urmărește Business Magazin

ALEPH STORY: Cine sunt cei mai mari proprietari de terenuri Agricole din România

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.