♦ Pe lângă rolul important pe care numerarul îl are în circumstanţe normale, acesta se poate dovedi „relevant în situaţii de criză“, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluţiilor geopolitice, susţine banca centrală ♦ BNR spune, de asemenea, că analiza riscurilor cibernetice nu trebuie confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale ♦ În România, numerarul în circulaţie s-a majorat de 5,6 ori faţă de nivelul din 2008, până la 141 mld. lei, (echivalentul a 27 mld. euro.

Recomandările venite de la diferite instituţii financiare, naţionale şi internaţionale, pentru păstrarea unor rezerve de numerar la domiciliu au apărut tot mai des în ultimul an, în contextul intensificării riscurilor cibernetice pe fondul conflictelor geopolitice.

Banca Centrală Europeană (BCE) susţinea anul trecut că numerarul este o componentă esenţială a pregătirii pentru crize atunci când sistemele digitale eşuează şi compara bancnotele cu „roata de rezervă“ a sistemului de plăţi în sensul că nu sunt necesare zilnic, dar devin esenţiale când infrastructura principală cedează.

În această vară, Comitetul European pentru Risc Sistemic (CERS) a venit cu un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice generate de modelele de inteligenţă artificială de frontieră, avertisment adus în discuţie de BNR.

BNR spune că acest avertisment „are un caracter exclusiv preventiv“ şi nu trebuie interpretat ca un semnal privind existenţa unui risc iminent pentru sistemul financiar sau ca un motiv pentru retragerea depozitelor din bănci. „Avertismentul este un instrument preventiv de politică macroprudenţială, adresat autorităţilor şi instituţiilor financiare în vederea consolidării rezilienţei. Acesta nu anunţă producerea unui incident şi nu anticipează inevitabilitatea unui blocaj sistemic al sectorului financiar. Identificarea şi comunicarea din timp a riscurilor reprezintă o condiţie pentru prevenirea acestora şi pentru limitarea efectelor potenţiale.“

Tot BNR menţionează însă şi că, pe lângă rolul important pe care numerarul îl are în circumstanţe normale, acesta se poate dovedi „relevant în situaţii de criză“, mai ales având în vedere intensificarea riscului cibernetic pe fondul evoluţiilor geopolitice.

„Păstrarea unor sume rezonabile în numerar poate sprijini continuitatea plăţilor esenţiale în situaţii excepţionale, însă deţinerea unor sume mari în afara sectorului bancar implică riscuri de furt, pierdere sau distrugere, în condiţiile în care stabilitatea sistemului bancar românesc este un fapt dovedit“.

„Depozitele eligibile beneficiază de protecţia schemei de garantare în limita echivalentului a 100.000 euro pentru fiecare deponent, la fiecare bancă.  Analiza prudentă a riscurilor cibernetice nu trebuie, prin urmare, confundată cu un îndemn la retragerea depozitelor sau la renunţarea la serviciile financiare digitale“, a transmis vineri BNR.

Astfel, numerarul şi serviciile financiare digitale trebuie privite ca instrumente complementare.

Numerarul rămâne o componentă esenţială a sistemului monetar, iar asigurarea accesului populaţiei şi agenţilor economici la numerar este una dintre preocupările constante ale BNR, în concordanţă cu nevoile reale ale acestora. Accesul la numerar are un rol important în asigurarea participării la activităţile economice, cât şi ca instrument de asigurare a incluziunii financiare, în special în regiunile cu infrastructură financiară slab dezvoltată, a mai transmis BNR.

Dar cum a evoluat numerarul în circulaţie în România în ultimele două decenii?

Urmărind evoluţia în timp vedem că numerarul a fost pe o tendinţă preponderent ascendentă, şi nu doar în România, ci şi în zona euro. În România, numerarul în circulaţie s-a majorat de 5,6 ori faţă de nivelul din 2008, până la 141 mld. lei (echivalentul a 27 mld. euro). Iar în zona euro numerarul s-a dublat în ultimii 15 ani, până la peste 1,5 trilioane euro.

Volumul ridicat al numerarului în circulaţie evidenţiază că preferinţa majorităţii românilor pentru plăţile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menţine, continuând tendinţa de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.

Dar şi plăţile cu cardul au crescut susţinut. Reţeaua de bancomate acoperea aproximativ 13,4 milioane de persoane, respectiv 71% din populaţia rezidentă de peste 15 ani, toate localităţile urbane dispunând de cel puţin un bancomat, potrivit celor mai recente date de la BNR aferente anului 2024. Raportat la populaţie, reţeaua din România este comparabilă cu cea din Polonia şi mai extinsă decât cea din Cehia, deşi persistă diferenţe de acces în zonele rurale, conform BNR.

Care sunt avertismentele Comitetului European pentru Risc Sistemic (CERS) privind riscurile cibernetice sistemice?

► Având în vedere interconectarea sectorului financiar şi dependenţa sa de sistemele TIC şi de furnizorii terţi de servicii, un atac cibernetic reuşit care ar afecta una sau mai multe instituţii financiare sau furnizorii lor de servicii critice ar putea avea implicaţii sistemice semnificative.

► Autorităţile de supraveghere financiară ar trebui să dea prioritatea adecvată activităţilor de supraveghere din acest domeniu, având în vedere impactul potenţial al unor astfel de atacuri cibernetice asupra stabilităţii, integrităţii şi credibilităţii sistemului financiar, precum şi daunele operaţionale, financiare şi pierderile suferite de consumator care ar putea rezulta.

► Incidentele se pot propaga rapid şi în rândul instituţiilor financiare şi al pieţelor dacă sunt afectaţi furnizori terţi de servicii de importanţă critică, ecosisteme tehnologice comune sau componente open source utilizate pe scară largă, majorând riscul unor perturbări conexe cu implicaţii sistemice.

Sursa: CERS