Chiar daca importurile de vin au crescut in prima parte a acestui an cu 32%, in timp ce asteptarile companiilor din piata se indreptau mai degraba spre volume de cateva ori mai mari, presiunea pe care o suporta vinurile romanesti la raft este deja uriasa. Anul trecut a adus o explozie a importurilor de vin, ce au crescut de peste trei ori fata de 2005, ajungand la 13,5 milioane de euro. 2006 a marcat si o premiera pe piata romaneasca: importurile de vinuri au fost mai mari decat exporturile. Practic, invazia sticlelor de vin cu nume straine se poate vedea cu ochiul liber pe rafturile magazinelor - de la cele de specialitate si pana la raioanele super si hipermarketurilor.

In acest context, majoritatea vinurilor romanesti au un dezavantaj in fata celor straine: pretul mai mare. "Exista multi operatori - atat romani, cat si straini - ce-si disputa segmentul mediu de pret, cu etichete ce afiseaza preturi cuprinse intre 10 si 100 de lei", declara Catalin Paduraru, director general al retelei de magazine Vinexpert. Concurenta exclude posibilitatea unor scumpiri pentru vinurile romanesti, afirma Mihai Partic, director al Asociatiei de Vinuri Spumoase si Spumante (AVSS); vinurile autohtone sunt "oricum sub presiunea importurilor, care au invadat piata, unele de o calitate indoielnica, dupa cum indica si specificatia de pe etichete - «vin de masa»", spune Partic. Piata romaneasca absoarbe insa astfel de produse, pentru ca este obisnuita: din productia totala de vin romanesc, ponderea celor cu denumire de origine controlata (DOC - segmentul premium) este de pana in 10%, diferenta fiind acoperita de cele de calitate superioara (VS - segmentul mediu) si de vinurile de masa (VM - segmentul economic).

Or, cea mai mare parte a vinurilor de import au preturi mai mici chiar decat cele autohtone, pentru ca "romanii cumpara in continuare vinuri ieftine si nu exista o cultura in domeniu", afirma Partic. Vinurile straine vor ajunge anul acesta sa detina, conform unor estimari, cam 30% din piata, incluzand insa si vagoanele de marfa de peste hotare ce intra in fabricile romanesti. "Aceste vinuri poarta etichetele producatorilor romani, chiar daca afiseaza mentiunea «produs in UE»", spune Paduraru. In plus, producatorii cu traditie (cum ar fi companiile italiene) asalteaza rafturile magazinelor romanesti, unde au descoperit o buna piata de desfacere.

Tarile cu exporturi mari de vinuri - Spania, Italia sau Chile - au gasit in Romania un spatiu cu atat mai primitor cu cat anul trecut au fost puse la vanzare vinurile produse in 2005, an cu o recolta slaba. Din cauza inundatiilor din urma cu doi ani, cantitatea de struguri s-a plasat atunci la jumatate fata de anii obisnuiti, iar sectorul viticol a inregistrat pierderi de 120 de milioane de euro.

Pentru producatorii de talie mica, o recolta proasta poate fi fatala. Un exemplu este producatorul de vinuri Vinterra International, un joint-venture romano-olandez ce detine 100 de hectare de vita-de-vie, care a intrat in insolventa din cauza unor datorii de cateva sute de mii de euro la banci. Din cauza recoltei slabe din 2005, dublata de aprecierea leului, compania nu poate plati o serie de datorii catre banci si stat, motiv pentru care a cerut regim de insolventa pentru trei ani, interval in care sa fie scutita de plata datoriilor. 2007 inclina insa balanta in favoarea producatorilor romani, care primesc un adevarat balon de oxigen in lupta cu produsele de peste hotare. "Temperaturile mult prea ridicate din acest an nu au avut efecte negative asupra vitei-de-vie, deoarece am acoperit deficitul de apa din pamant prin irigatii", spune Cosmin Popescu, administratorul Murfatlar, cea mai mare companie de profil de pe piata romaneasca. Compania detine cea mai intinsa suprafata cu vii din Romania (3.000 ha), cea mai mare crama din tara (cu o capacitate de 31 de milioane de litri) si are o cota de 30% din piata, conform estimarilor proprii. Previziunile pentru acest an se refera la vanzari de 42 de milioane de euro, fata de 36 de milioane de euro anul trecut.

Murfatlar insa nu este singurul producator ce are de castigat de pe urma caldurii din 2007. "Calitativ, recolta de struguri e buna si foarte buna", spune Mihai Partic. Unele zone au avut mai mult de castigat decat altele, de cele mai bune recolte bucurandu-se viile din Murfatlar si cele din zona Dealu Mare (ce cuprinde Tohani, Valea Calugareasca si Dragasani).

Ioan Buia, directorul complexului de vinificatie Jidvei, spune ca, din cauza caldurii, recoltarea strugurilor a inceput cu doua-trei saptamani mai devreme fata de anii obisnuiti, ceea ce inseamna ca in anumite regiuni culesul strugurilor a inceput inca de la sfarsitul lui august, fata de data traditionala de 15 septembrie sau de alti ani cand perioada de recoltare era impinsa spre finalul lunii. In ciuda secetei si a caniculei prelungite sau a ploilor cazute chiar inainte de recoltare, strugurii n-au fost insa nici inferiori calitativ si nici mai putini decat in alti ani.

Cantitativ, recolta este comparabila cu cea din alti ani. "Media la hectar este la nivel national, dupa estimarile noastre, in jur de 5 tone de struguri, iar pentru soiurile de masa cantitatea medie se apropie de 6,8 tone la hectar", declara Partic. In aceste conditii, Ovidiu Gheorghe, director general al Patronatului National al Viei si Vinului, estimeaza pentru anul acesta o productie de vin la nivel national de aproximativ 5,5 milioane de hectolitri.

Recolta medie la hectar nu este insa mare, comparativ cu alte tari, explica directorul AVSS, motivul principal fiind varsta viilor - majoritatea sunt prea batrane pentru a mai asigura recolte bogate. "In toata tara sunt acum 3.000 de hectare de vie tanara (pana in trei ani)", sustine Partic, ceea ce inseamna mai putin de 3% din totalul suprafetei cultivate cu vita-de-vie. Dar situatia se va schimba rapid, crede reprezentantul ANSS, pentru ca producatorii romani au invatat sa se foloseasca de fondurile europene: deja au fost absorbite peste 85% din fondurile europene dedicate sezonului 2006-2007. Iar pentru perioada urmatoare, valoarea proiectelor depuse depaseste 40 de milioane de euro, desi informatiile neoficiale indica un buget "european" de doar 23 de milioane de euro.

In aceste conditii, exista doua variante, e de parere Partic: "fie creste plafonul pentru sumele dedicate fermierilor romani cu vita-de-vie, fie o parte din dosare vor fi reportate pe urmatorul sezon". Deocamdata, suma nu este batuta in cuie, iar directorul general al PNVV, Ovidiu Gheorghe, spera ca bugetul de investitii din fonduri europene sa creasca macar pana la 30 de milioane de euro.

Pana la aprobarea proiectelor de investitii din fonduri europene, producatorii de vinuri savureaza insa bucuria unei recolte ce le asigura un loc mai bun decat in alti ani pe rafturile magazinelor.