♦ Dacă altădată satul număra peste 820 de locuitori, astăzi mai trăiesc aici doar 24 de oameni ♦ Din 2021 până acum, numărul drumeţilor aproape că s-a dublat. Astăzi primim 500-600 de persoane în fiecare an.

În inima Transilvaniei, la doar câţiva kilometri de Sighişoara, se află satul Şapartoc, care, ca multe alte sate din România, a cunoscut în ulti­mele decenii un proces dramatic de depopulare. Dacă altădată satul nu­mă­ra peste 820 de locuitori, astăzi aici mai trăiesc doar 24 de oameni.

Astfel că timp de aproape jumă­tate de secol, în Şapartoc nu s-a mai născut niciun copil, până la fiul lui Radu Moldovan, un tânăr care, ală­turi de soţia sa Andreea, a decis să se întoarcă acasă din străinătate şi să investească în viaţa rurală.

„Zonele depopulate au nevoie de energie tânără. (...) Între fiul nostru şi ultimul copil născut în sat au trecut 47 de ani“, a spus Radu Moldovan, pre­zent la emisiunea Via Transil­va­nica, drumul care uneşte comunităţi şi businessuri, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania

El a precizat că visul lui a fost să aibă o casă la ţară, într-un loc cât mai aproape de natură, dar pentru ca acesta să se concretizeze el şi soţia lui au plecat la muncă în străinătate, unde timp de patru ani au strâns bani pentru a-şi pune în practică planul.

„Am investit absolut tot ce am avut: patru ani de muncă afară, banii de la nuntă, de la botez, totul a mers în recondiţionarea casei. Am recon­di­ţionat casa cu greu, acoperişul, inte­riorul şi exteriorul. Abia când am ter­minat 90% din lucrări, în 2019, s-a făcut drumul asfaltat“.

Includerea gospodăriei sale în Ghi­dul Drumeţului din cadrul pro­iectului Via Transilvanica, un traseu turistic de peste 1.400 de kilometri, lansat de Asociaţia Tăşuleasa Social (iniţia­tiva fraţilor Alin şi Tibi Uşeriu), a schimbat totul. Casa a intrat în cir­cuitul turistic şi în fiecare an numă­rul vizitatorilor a crescut.

„Din 2021 până acum, numărul drumeţilor aproape că s-a dublat. Ast­ăzi primim 500-600 de persoane în fiecare an. Dacă nu era Via Tran­silvanica, poate eram încă plecaţi. Acum avem şansa să muncim aici, să creştem copilul aici“.

Casa are trei camere unde pot fi găzduite nouă persoane, dar şi spaţiu de camping pentru corturi. Familia o­fe­ră, la cererea turiştilor, mese tradi­ţio­nale pregătite din propriile produse.

„Avem un hectar de grădină. Di­mi­neaţa recoltăm legume, pregătim con­­serve pentru toamnă-iarnă, iar tu­riş­tii se bucură de mâncare auten­tică, gătită ca odinioară.“ Reţetele sunt vechi, moştenite de la părinţi şi bunici, iar în bucătărie participă întreaga familie.

Acum tânărul întors din străină­tate are în plan să investească şi în a doua casă, aflată acum în proces de recondiţionare, iar anul viitor va fi deschisă drumeţilor.

„Ne adaptăm de la an la an. Pe lângă camere, vrem să amenajăm o zonă unde drumeţii să-şi poată spăla şi usca hainele, să aibă acces la produse din grădină şi la spaţii de relaxare în aer liber.“

El spune că ambele case sunt restaurate în stil tradiţional, cu mobilă pictată manual şi obiecte vechi, salvate din gospodăriile abandonate. Astfel de iniţiative pot salva satele româneşti de la dispariţie, spune tânărul.

Pe lângă activitatea de gazdă, Radu Moldovan este şi „părinte de drum“ pe porţiunea de 13 km dintre Şapartoc şi Sighişoara pe Via Transilvanica. El are grijă de marcaje, verifică traseul şi se asigură că drumeţii găsesc totul în ordine.

„Nu e doar un traseu turistic. Este o comunitate. Drumeţii vin cu poveştile lor, întâlnesc localnici, iar noi împărtăşim tradiţiile noastre. Se leagă prietenii. Asta face diferenţa.“

Deşi satul are acum doar 24 de locuitori, povestea lui Radu a început să inspire şi alţi tineri. Mai multe gospodării părăsite ar putea recondiţionate şi introduse în circuitul turistic.

„La început oamenii nu au înţeles ce facem. Ziceau: ce vă trebuie vouă să mergeţi într-un sat depopulat? Dar acum văd tot mai mulţi drumeţi şi au început şi ei să-şi deschidă casele.“