Revirimentul reflectă şi îl anunţă totodată o redresare economică în zona euro: în Germania, comenzile industriale au crescut în iunie cel mai mult pe ansamblul ultimelor opt luni, iar în zona euro, producţia în industria prelucrătoare s-a majorat pentru prima dată în ultimii doi ani, conform sondajului de profil al Markit Economics. Estimarea Bundesbank indică pentru Germania o creştere a PIB de 0,3% pentru tot anul, susţinută de exporturi mai mari către parteneri comerciali cu cerere stabilă: SUA, China, Marea Britanie, iar acum şi zona euro. Potrivit unui sondaj Bloomberg, economia zonei euro cel mai probabil a stagnat în trimestrul al doilea şi va creşte cu 0,1% în trimestrul al treilea.

În cealaltă mare economie din zona euro, Franţa, banca centrală estimează o creştere de 0,1% a PIB în trimestrul al treilea, în timp ce Italia n-a ieşit încă din recesiune, dar măcar a raportat pentru aprilie-iunie o scădere a economiei de numai 0,2% faţă de trimestrul anterior.

Lesne de înţeles, pentru campania Angelei Merkel orice ştire cât de cât pozitivă contează ca argument că politicile de austeritate susţinute de ea dau rezultate. Contracandidatul ei, social-democratul Peer Steinbrueck, al cărui partid are 38% din intenţiile de vot, faţă de 45% pentru creştin-democraţii lui Merkel, şi-a construit campania exact pe demolarea ideii de austeritate, ca ansamblu de politici care lovesc în primul rând în cei cu venituri mici.

Steinbrueck a promis să impună reglementări drastice contra speculaţiilor bancare, măsuri de combatere a evaziunii fiscale şi creşterea impozitelor pentru nemţii cu venituri de peste 100.000 de euro anual, pentru ca statul să poată cheltui mai mult pentru educaţie şi infrastructură.