Cazul preotului Marko Ivan Rupnik a pătat grav moştenirea Papei Francisc, având în vedere sugestiile conform cărora papa iezuit, ordinul religios iezuit şi biroul Vaticanului pentru abuzuri sexuale, condus de iezuiţi, l-ar fi protejat pe unul de-al lor timp de decenii, respingând acuzaţiile de abatere disciplinară împotriva sa.

Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, biroul Vaticanului care gestionează cazurile de abuz sexual comise de clerici, a declarat că cei cinci judecători numiţi să audieze cazul Rupnik într-o instanţă canonică includ femei şi preoţi care nu deţin funcţii în birocraţia Vaticanului.

Acesta a precizat că o astfel de componenţă a fost „efectuată pentru a garanta mai bine, ca în orice proces judiciar, autonomia şi independenţa instanţei menţionate anterior”.

Declaraţia sugera o recunoaştere implicită a faptului că, până acum, modul în care Vaticanul a gestionat dosarul Rupnik nu fusese deloc autonom sau independent.

Mozaicurile lui Rupnik împodobesc unele dintre cele mai vizitate altare şi sanctuare ale Bisericii Catolice din întreaga lume, inclusiv la altarul din Lourdes, Franţa, la Vatican, o nouă bazilică din Aparecida, Brazilia, şi capela ordinului religios augustinian al Papei Leon al XIV-lea din Roma.

Scandalul Rupnik a explodat public pentru prima dată la sfârşitul anului 2022, când blogurile italiene au început să relateze afirmaţiile unor călugăriţe şi ale altor femei care au declarat că au fost abuzate sexual, spiritual şi psihologic de către acesta, inclusiv în timpul producţiei operelor sale de artă.

Ordinul religios iezuit al lui Rupnik a recunoscut curând că acesta fusese excomunicat pentru scurt timp în 2020 pentru că a comis una dintre cele mai grave crime ale Bisericii Catolice - folosirea confesiunii pentru a absolvi o femeie cu care avusese relaţii sexuale. Dar el a continuat să lucreze şi să predice.