Valul de aer polar aduce risc crescut de infarct miocardic, iar bărbaţii tineri, aparent fără nicio problemă de sănătate, sunt cel mai predispuşi.

Din statisticile oficiale, reiese că decesele care apar în timpul iernii care nu au o cauză aparentă sunt cauzate de temperaturile scăzute. Mai mult, efectele frigului pot fi resimţite în organism chiar şi la două săptămâni după expunerea la temperaturi scăzute.

Studii defăşurate la Universitatea din Bristol au scos în evidenţă că atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale sunt mult mai susceptibile să se producă în timpul perioadelor de îngheţ, care durează mai mult de patru zile consecutiv.

Inima şi vasele de sânge se adaptează în mod constant la mediul înconjurător.

Când ne este frig, sistemul nostru nervos intră în acţiune pentru a opri scăderea temperaturii corpului şi pentru a menţine în funcţiune organele vitale.

Când ne este frig, vasele de sânge de la nivelul pielii şi al degetelor se îngustează pentru a pierde mai puţină căldură, însă această îngustare creează mai multă presiune în restul circulaţiei, ceea ce înseamnă că inima trebuie să depună mai mult efort pentru a pompa sânge în tot organismul.

Se creează condiţiile perfecte pentru producerea unui atac de cord sau AVC.

Persoanele peste 60 de ani sunt mai predispuse la astfel de accidente, însă bărbaţii tineri, care fac sport şi iau suplimente nutritive şi proteice se expun mult mai mult în perioadele de îngheţ, din cauza coroborării factorilor de risc.

Trebuie să ştii că riscul de infarct miocardic creşte cu 2% la fiecare scădere de 1 grad Celsius a temperaturii exterioare sub temperatura de îngheţ.

De asemenea, vântul şi umezeala sunt un risc crescut pentru infarct, pentru că organismul resimte temperaturi mai scăzute decât ce spun termometrele.

Momentele din zi când temperatura este scăzută, dimineaţa şi seara, pun o problemă de risc mărită.

Tot mai mulţi bărbaţi tineri, aparent sănătoşi, cad victime infarctului cauzat de temperaturile scăzute, din cauză că asociază suplimentele de creştere a masei musculare cu energizantele şi stimulentele, ignoră simptomele şi pot avea anomalii cardiace nediagnosticate.

La ei, infarctul nu apare din cauza unei plăci clasice de aterom, ci dintr-un spasm coronarian, aritmie malignă, hipercoagulabilitate temporară, suprasolicitare acută.

Dar nici sedentarii nu sunt scutiţi, alturi de supraponderali şi fumători.

Medicii atrag atenţia ca durerile ce apar în piept şi care sunt ca o constricţie, presiune, strângere, sfredelire, arsură, greutate, care se duce înspre umărul stâng şi durează mai mult de câteva minute să nu fie ignorate.

Doctorul Tudor Ciuhodaru avertizează că nu trebuie subevaluate trei tipuri de simptome nespecifice:

-digestive (greţuri, vărsături, dureri abdominale, arsuri epigastrice – care adesea sunt puse pe seama exceselor alimentare)
-osteoarticulare (dureri la nivelul braţelor, umerilor, gâtului sau spatelui, puse, de asemenea, pe seama efortului fizic sau ale afecţiunilor osteoarticulare)
-respiratorii (senzaţia de lipsă de aer, sufocare, leşin, respiraţie sacadată, palpitaţii, ameţeli, oboseală, transpiraţie abundentă, apărute din senin).

Medicul sfătuieşte evitarea stresului termic (prin îmbrăcăminte groasă, adecvată sezonului rece, impermeabilă, care să protejeze faţa şi mâinile, consumarea de lichide calde, evitarea deplasărilor nejustificate, reducerea drumurilor matinale şi nocturne, când este foarte frig), evitarea automedicaţiei.

Medicul Tudor Ciuhodaru avertizează ca simptomele, fie ele şi nespecifice, să nu fie neglijate şi să apelaţi la consultarea unui medic.

Orice întârziere poate fi fatală, spune Ciuhodaru, iar terapia după ureche este letală.