O descoperire făcută întâmplător în Ţara Galilor le oferă cercetătorilor noi speranţe în lupta împotriva demenţei. Un vaccin administrat pentru prevenirea zonei zoster ar putea fi asociat cu un risc semnificativ mai mic de apariţie a demenţei, iar dovezile s-au acumulat în ultimii ani.

Peste 55 de milioane de oameni trăiesc în prezent cu demenţă la nivel mondial, iar numărul acestora este estimat să ajungă la aproape 140 de milioane până în 2050. În acelaşi timp, costurile îngrijirii persoanelor afectate ar putea ajunge la aproximativ 1% din PIB-ul global.

Tratamentele disponibile în prezent au efecte limitate. Unele medicamente pot îmbunătăţi memoria sau pot încetini declinul cognitiv în anumite cazuri, însă, atunci când apar simptomele, leziunile cerebrale sunt adesea deja extinse şi ireversibile.

În 2013, autorităţile galeze au introdus un program naţional prin care persoanele în vârstă de 70 de ani primeau vaccinul împotriva zonei zoster. Programul a avut însă o particularitate care avea să devină extrem de importantă pentru cercetători: vaccinul era oferit în funcţie de o limită precisă de vârstă, scrie Science Focus. Persoanele care împlineau 70 de ani începând cu 1 septembrie 2013 erau eligibile, în timp ce cele care împliniseră 70 de ani cu puţin timp înainte nu primeau vaccinul în cadrul programului.

Această diferenţă a creat ceea ce cercetătorii numesc un „experiment natural”. Practic, persoanele aflate de o parte şi de alta a limitei de vârstă puteau fi comparate, deoarece diferenţa principală dintre grupuri era faptul că unele fuseseră eligibile pentru vaccin.

În 2025, epidemiologul Pascal Geldsetzer şi colegii săi au analizat datele şi au făcut o observaţie importantă: persoanele cărora li se oferise vaccinul împotriva zonei zoster aveau cu aproximativ 20% mai puţine şanse să dezvolte demenţă. Pentru cercetarea în domeniul demenţei, o diferenţă de această amploare este considerată semnificativă.

Cercetările ulterioare au ridicat o altă ipoteză. Vaccinarea nu ar putea doar să reducă riscul de apariţie a demenţei, ci ar putea fi asociată şi cu o încetinire a progresiei bolii la persoanele deja diagnosticate.

Rezultatele au fost raportate şi în alte ţări, printre care Anglia, Scoţia, Canada şi Australia, ceea ce a întărit interesul oamenilor de ştiinţă.

Totuşi, cercetătorii subliniază că aceste rezultate nu înseamnă încă existenţa unui „vaccin împotriva demenţei” demonstrat definitiv. Sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a stabili dacă vaccinul are într-adevăr un efect direct asupra bolii şi care este mecanismul din spatele acestei posibile protecţii.

Ipoteza are şi o explicaţie biologică posibilă. Încă din anii 1990, cercetătorii au identificat ADN-ul virusului herpes simplex de tip 1 (HSV-1), responsabil de apariţia herpesului labial, în celulele cerebrale ale unor persoane în vârstă. Ulterior, mai multe studii au sugerat o asociere între infecţiile herpetice şi riscul de Alzheimer. Cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea ca inflamaţia provocată de virusuri sau reacţia sistemului imunitar să contribuie la procesele neurodegenerative.

Vaccinul împotriva zonei zoster este, astfel, analizat nu doar prin prisma protecţiei împotriva unei infecţii dureroase, ci şi pentru posibile efecte asupra sănătăţii creierului.

Cercetătorii dezvoltă în paralel vaccinuri şi imunoterapii concepute special pentru Alzheimer şi alte boli neurodegenerative. Unele dintre acestea urmăresc eliminarea proteinelor toxice care se acumulează în creier, în timp ce alte abordări încearcă să controleze inflamaţia şi factorii infecţioşi care ar putea contribui la apariţia bolii.

Un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea Ebraică din Ierusalim şi aflat încă în aşteptarea evaluării inter pares la momentul relatării, a indicat că pacienţii cu Alzheimer cărora li s-a administrat un vaccin în două doze, la un interval de patru săptămâni, şi-au menţinut mai stabil funcţiile cognitive decât pacienţii nevaccinaţi.

Dacă aceste rezultate vor fi confirmate de cercetări ulterioare, vaccinarea ar putea deveni o direcţie importantă în încercarea de a preveni sau încetini demenţa.

Deocamdată, însă, specialiştii avertizează că dovezile sunt promiţătoare, dar nu demonstrează că vaccinul împotriva zonei zoster poate preveni sau trata demenţa. Cercetările continuă pentru a afla dacă asocierea observată este într-adevăr cauzală şi dacă vaccinurile pot deveni, în viitor, o armă împotriva uneia dintre cele mai dificile boli ale îmbătrânirii.