Primele efecte s-au facut simtite inca din acest an si au contribuit serios la ratarea tintei de inflatie de 7%, dupa cum arata cercetatorii Grupului de Economie Aplicata (GEA). In 2005, piata de energie electrica s-a liberalizat pana la 83% (calendarul fiind devansat cu aproape un an), iar cea de gaze pana la 65%. Iar daca preturile nu au crescut foarte mult pentru clientii casnici, majorarile au electrocutat din plin zona industriala. In acest an, industria prelucratoare - adica cea mai mare consumatoare de utilitati - si-a diminuat valoarea adaugata bruta cu o medie de 4,3%, din cauza impactului acestei majorari de preturi. Printre cele mai afectate industrii au fost chimia si fibrele sintetice (-11,6%), metalurgia si siderurgia (-7,8%), materialele de constructii (-3,11%), cauciucul si materialele plastice (-1,9%), medicamentele, detergentii, cosmeticele (-1,7%), dar si constructiile de masini (-1,5%). Singurii castigatori de valoare adaugata bruta au fost energia electrica, termica si sectorul gazelor, care au avut o crestere medie de 2,3%, mai arata studiul GEA.

Astfel de rezultate arata ca nu doar aderarea propriu-zisa va da fiori companiilor romanesti, ci si intervalul 2005-2006, in care companiile romanesti se vor trezi in fata unor provocari mult mai serioase. "Acesti ani sunt probabil decisivi pentru capacitatea acestor firme de a se adapta acestor provocari si a le depasi", spun analistii GEA. Pentru ca este contextul cel mai plin de oportunitati, dar si de riscuri. Cele mai asteptate oportunitati sunt accesul la credite, reducerea impozitului pe profit, diversificarea portofoliului investitional prin liberalizarea contului de capital, participarea la organizatii patronale europene sau accesul la fonduri comunitare. Aceste oportunitati au venit insa la pachet cu o serie de riscuri care i-au determinat pe afaceristii romani sa-si puna intrebari inca din 2005. Printre acestea se numara tendinta de apreciere a monedei na-tionale (care a afectat exportatorii), limitarea ajutoarelor de stat, libera concurenta si cresterea pretului la utilitati.

Dar cat inseamna de fapt cresterea preturilor la utilitati? Pentru perioada 2005-2006, statul roman impreuna cu FMI au luat in calcul cresteri de 35% a pretului la gaze naturale, 5-10% la energie electrica si 20% la energie termica. In 2005, pretul gazului a crescut cu 10,2%, al energiei electrice cu 5,3%, iar al celei termice cu 20%. Asadar, pentru 2006 urmeaza completarea acestor majorari si, foarte probabil, alte cresteri impuse de dinamica pietei.

Cum se explica insa faptul ca liberalizarea pietei aduce cresteri de preturi in loc de ieftiniri ale tarifelor? Mai ales in conditiile in care piata de gaze se va deschide pana la 86% din 2006 si 100% de la 1 ianuarie 2007, iar piata de energie ar putea fi liberalizata in totalitate inca din iulie 2006, dupa cum se aude in piata? Specialistii de la GEA spun ca, pe termen mediu si lung, concurenta va determina micsorari de tarife, dar ca pe termen scurt si in perspectiva apropiata preturile vor creste pentru ca oricum se gasesc sub un nivel acceptabil.

"Preturile la utilitati fac inca parte din categoria preturilor reglementate. Pe masura ce gradul de liberalizare va creste, se vor majora si tarifele", spun analistii GEA. Asadar, competitorii va trebui sa lucreze cu o serie de preturi in continua crestere, "dictate" atat de cerintele UE, cat si de costurile ridicate de productie. Cele mai vizibile scumpiri in 2006 vor avea loc pe piata gazului. Ministrul economiei si comertului Codrut Seres declara ca ajustarile de preturi la gazele naturale pentru 2006 vor fi operate potrivit angajamentelor asumate de tara noastra in negocierile cu UE. Conditionarea europeana prevede o crestere medie de 25 de dolari pe mia de metri cubi pentru gazele naturale din productia interna, in vederea alinierii treptate cu preturile de import. Agenda scumpirii gazelor nu a fost inca definitivata, oficialii MEC spunand ca exista mai multe variante de etapizare a acestor scumpiri. In acest an, media pretului la gaze naturale a fost de 110 dolari pe mia de metri cubi din productia interna si 250 de dolari pe mia de metri cubi importata.

Presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea in domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), Stefan Cosmeanu, spune ca, din 2006, cele mai optimiste previziuni  indica un pret minim la import de 275 de dolari pe mia de metri cubi. "Pretul la gazele naturale din productia interna trebuie sa creasca pana in 2007 la un nivel comparabil cu cel din UE, conform negocierilor cu FMI", a spus Stefan Cosmeanu. Asta poate insemna si o dublare a valorii de 110 dolari pe mia de metri cubi cu care se incheie anul 2005, in functie de tara de raportare, dat fiind ca preturile la gaze sunt foarte diferite in tarile Uniunii Europene. Analistul economic Carol Popa arata insa ca o majorare de 25-30% a actualului pret ne-ar apropia de pretul mediu din UE, de 180 de dolari la mia de metri cubi: "O crestere cu 25-30% ar echilibra pretul gazului extras intern cu cel de pe piata externa inspre jumatatea anului 2006, cand aceasta majorare ar trebui sa intre deja in obisnuinta consumatorilor".

Preturile la energie electrica vor avea cresteri mici, cel putin in prima jumatate a anului 2006 pentru consumatorii captivi. Mici sau cel putin apropiate de cele din 2005, cand pretul a fost de aproximativ 75 euro /MWh. Problemele ar putea sa apara insa la consumatorii industriali, la care in 2005 preturile de furnizare a energiei au fost mai mari decat in Norvegia, Polonia, Cehia, Anglia si Danemarca, chiar Ungaria (unde pretul este cu 60% mai mic).

Pentru acestia, din luna decembrie 2005 a inceput vanzarea productiei de energie pe bursa, asadar la vedere. Oficialii ANRE se asteapta ca acest nou format de vanzare sa determine o majorare a tarifelor pe piata contractelor bilaterale, deoarece producatorii vor vinde in asa fel incat sa isi acopere costul de productie si sa treaca si serios pe profit. Astfel, Hidroelectrica, complexele energetice din Oltenia si Nuclearelectrica vor vinde cat vor putea de mult pe piata libera, la preturi competitive, iar Electrica va cumpara in continuare energie produsa scump de Termoelectrica si o va vinde cu pret reglementat.