Potrivit unui comunicat al USR, principalele argumente de neconstituţionalitate invocate în sesizări sunt: lipsa fişei financiare, încălcarea principiului bicameralismului şi încălcarea procedurilor parlamentare de adoptare a legilor.

Reprezentanţii USR susţin că iniţiatorii proiectelor nu au indicat de unde vor fi luaţi banii, adică sursa de finanţare, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare ce decurg din aplicarea noilor măsuri.

Aceştia arată că încălcarea principiului bicameralismului a avut loc din cauză că parlamentarii puterii au venit la Camera Deputaţilor cu amendamente care n-au existat în forma de la Senat şi care au deturnat total scopul actului normativ aprobat. În acest fel, Senatul nu s-a pronunţat pe aceste măsuri, iar rolul său a fost exclus din procesul de legiferare.

„Cea mai gravă încălcare a procedurilor parlamentare privind adoptarea proiectului Pl-x 21/2022 este că, la o săptămână după ce actul normativ a fost adoptat de plenul Camerei Deputaţilor, puterea a decis, sub pretextul existenţei unei aşa-zise erori materiale, modificarea legii prin introducerea în text a unei excepţii care prevede că se măresc şi indemnizaţiile tuturor demnitarilor. Or, Parlamentul, când a votat proiectul de lege, nu a aprobat aşa ceva”, se arată în comunicat.

„Dacă legea de eliminare a pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost declarată neconstituţională de către CCR pe motiv că atât comisia de specialitate, cât şi plenul au adoptat proiectul în aceeaşi zi, fără să existe vreo interdicţie în acest sens, legea de majorare a salariilor la stat este la fel de neconstituţională, pentru că au trecut câteva ore între şedinţa comisiei de specialitate şi adoptarea legii în plenul Camerei Deputaţilor. Impactul bugetar este necunoscut. Nici ministrul Finanţelor, nici ministrul Muncii, niciun parlamentar al actualei coaliţii nu are habar de câţi bani e nevoie pentru aceste creşteri”, a declarat deputatul USR Cristian Seidler.