Inteligenţa artificială rescrie regulile pe piAţa muncii, iar generaţia Z resimte deja primele efecte. Internshipurile şi joburile entry-level, considerate până acum prima treaptă pe scara profesională, dispar treptat, înlocuite de algoritmi capabili să execute mai rapid şi mai ieftin sarcini de rutină. Concurenţa pentru puţinele poziţii rămase se intensifică, iar abilităţile legate de AI devin noul criteriu de diferenţiere.

Mult timp, expresia „robotul mi-a luat locul de muncă” a fost asociată cu imaginea maşinilor care înlocuiesc muncitorii pe liniile de producţie. Astăzi, însă, provocarea se mută într-o zonă neaşteptată: generaţia Z riscă să piardă stagii de practică şi poziţii de entry-level în favoarea inteligenţei artificiale. Aceste roluri de junior sau internshipuri au reprezentat, în mod tradiţional, prima treaptă previzibilă pe scara profesională, oferind tinerilor experienţa şi competenţele necesare pentru dezvoltarea unei cariere solide. Odată cu integrarea rapidă a AI-ului în toate organizaţiile moderne, aceste poziţii devin vulnerabile. Sarcinile tipice rolurilor entry-level — introducerea de date, taskurile administrative, redactarea de rapoarte — sunt exact genul de activităţi pe care inteligenţa artificială le pot executa mai rapid şi la costuri mult mai reduse.

Consecinţa? O erodare vizibilă a „primei trepte” pe care se construieşte cariera profesională. Primele semnale sunt deja evidente: locurile de muncă pentru juniori devin tot mai rare, iar concurenţa se intensifică. Datele de pe LinkedIn frunizate în The Conversation arată că numărul candidaţilor per job a crescut cu 14% în ultima perioadă, ceea ce face ca intrarea pe piaţa muncii să fie mai dificilă ca oricând.

Inteligenţa artificială nu mai este doar un instrument, ci un factor care rescrie regulile de pe piaţa muncii. Până în 2030, aproape 30% din activităţile profesionale ar putea fi automatizate de inteligenţa artificială, iar temerile angajaţilor cresc: aproape jumătate dintre profesionişti spun că se aşteaptă să fie înlocuiţi. Executivii privesc situaţia diferit. Două treimi dintre liderii de business recunosc că ar folosi AI pentru a creşte productivitatea, chiar dacă asta ar însemna concedieri. Doar o treime ar alege să păstreze oamenii, sacrificând eventualul plus de eficienţă. Cele mai expuse domenii? Joburile de juniori şi cele de suport: servicii alimentare, customer service, vânzări şi activităţi administrative. Potrivit estimărilor, aceste roluri vor reprezenta aproape 84% din schimbările de pe piaţa muncii până în 2030. Datele despre AI şi viitorul muncii scot la iveală o altă provocare: lipsa de talente în anumite domenii-cheie. Un raport Microsoft şi LinkedIn din 2024 arată că liderii se tem de deficite majore în securitate cibernetică, inginerie şi design creativ. Paradoxul este clar: pe de o parte, rolurile de junior devin tot mai rare; pe de altă parte, schimbările şi cerinţele profesionale creează o nevoie acută de specialişti. Consecinţa? O competiţie şi mai intensă pentru joburile entry-level, unde vor fi favorizaţi candidaţii capabili să folosească instrumente de AI pentru a-şi creşte eficienţa. Nu vorbim doar despre eliminarea unor locuri de muncă, ci despre transformarea lor. Rolurile entry-level nu mai înseamnă simple sarcini repetitive, ci necesită abilitatea de a lucra cu tehnologii noi.

  Angajatorii confirmă schimbarea: două treimi dintre manageri spun că nu ar angaja pe cineva fără competenţe de AI, iar 71% preferă un candidat mai puţin experimentat, dar cu abilităţi în a utiliza eficient inteligenţa artificială, în locul unuia cu experienţă solidă, dar fără aceste cunoştinţe. Pentru tinerii aflaţi la început de drum, provocarea este clară — şi la fel şi oportunitatea. Deşi vor avea mai puţine opţiuni, generaţia Z pare cel mai bine pregătită pentru tranziţie. Ca nativi digitali, mulţi dintre ei folosesc deja AI la locul de muncă: 85% dintre tinerii profesionişti recunosc că integrează instrumente precum ChatGPT sau Copilot în activitatea lor zilnică. Tendinţa se aliniază cu ceea ce se întâmplă pe întreaga piaţă a muncii. Un raport arată că 76% dintre profesionişti cred că au nevoie de competenţe legate de AI pentru a rămâne competitivi. În acelaşi timp, acelaşi studiu realizat de Microsoft şi LinkedIn semnalează o creştere de 160% a participării la cursuri dedicate alfabetizării în AI. Accentul pus pe abilităţile digitale face parte dintr-o schimbare mai amplă către upskilling — procesul prin care angajaţii îşi îmbunătăţesc competenţele pentru a se adapta la transformările pieţei muncii. Astăzi, upskilling înseamnă să înveţi cum să foloseşti AI pentru a-ţi accelera, consolida şi creşte performanţa la locul de muncă.

Pe măsură ce alfabetizarea în AI devine o competenţă esenţială pentru carieră, diferenţierea pe piaţa joburilor entry-level înseamnă mai mult decât un CV bine scris. Tinerii candidaţi trebuie să ştie să folosească instrumente de AI, să evalueze critic rezultatele generate şi să le aplice în contexte reale de lucru. La fel de important: modul în care îşi prezintă aceste abilităţi în CV şi în interviuri. Responsabilitatea nu cade însă doar pe umerii angajaţilor. Pentru a atrage şi reţine talente, companiile trebuie să regândească rolurile entry-level. În loc să le elimine, ar trebui să le redefinească, orientându-le către activităţi cu valoare adăugată — cele care cer gândire critică, creativitate şi capacităţi pe care oamenii încă le stăpânesc mai bine decât maşinile. În acest scenariu, AI devine partener, nu înlocuitor. Dar pentru ca schimbarea să fie reală, angajatorii trebuie să îşi actualizeze şi practicile de recrutare: să pună accent pe competenţe de AI şi abilităţi transferabile, nu pe criterii de experienţă “învechite”. Viitorul muncii nu este despre oameni înlocuiţi de roboţi, ci despre oameni care învaţă să folosească tehnologia pentru a-şi amplifica performanţa şi pentru a crea noi puncte de acces în lumea profesională.    

Traducere şi adaptare: Oana Ioniţă