Averea personală globală a avansat cu 10,8% în 2025, în cel mai rapid ritm din ultimii ani, aproape un milion de oameni devenind milionari în dolari, adică unul la fiecare 32 de secunde. În Statele Unite au apărut peste 440.000 de noi milionari, adică aproape jumătate din creşterea globală, dar Europa de Est a fost campioana creşterii averii personale, cu un avans de 28,3%.

Averea personală globală, măsurată în dolari, a crescut cu 10,8% în 2025, de peste două ori mai rapid decât în 2024 şi 2023. Este cel mai puternic avans din ultimii ani, potrivit UBS Global Wealth Report 2026, care analizează 56 de pieţe ce concentrează peste 92% din averea globală. În cifre, aproape un milion de persoane au devenit milionari în dolari în 2025. Tradus într-un ritm zilnic, asta înseamnă peste 2.680 de noi milionari în fiecare zi sau, în medie, unul la fiecare 32 de secunde.

Dincolo de ritmul spectaculos de creştere, UBS notează că prosperitatea nu a fost împărţită în mod egal. O bună parte din câştigurile din 2025 au provenit din aprecierea activelor financiare şi imobiliare, ceea ce înseamnă că aceia care deţineau deja averi importante au beneficiat cel mai mult de această evoluţie.

SUA, în pole position

Statele Unite au generat singure peste 440.000 de noi milionari în 2025, aproape jumătate din creşterea globală, echivalentul a peste 1.200 de persoane pe zi.

Cu mai mult de 23,6 milioane de milionari în dolari dintr-un total de aproximativ 57,5 milioane în pieţele analizate de UBS, SUA găzduiesc peste 40% din populaţia globală de milionari.

În timp ce Statele Unite domină clasamentul în valori absolute, Europa de Est conduce la ritmul de creştere. Raportul arată că regiunea a înregistrat cea mai rapidă creştere procentuală a numărului de milionari. În acelaşi timp, averea personală totală din Europa de Est, măsurată în dolari, a avansat cu 28,3% în 2025, cel mai ridicat ritm dintre regiunile analizate. În ansamblu, averea personală din EMEA – Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – a crescut cu 17,5%, faţă de 8,5% în SUA şi 5,9% în Asia-Pacific. O parte din avantajul Europei este însă rezultatul cursului valutar: euro s-a apreciat cu aproape 9% faţă de dolar în 2025, ceea ce a amplificat valoarea în dolari a patrimoniilor europene.

„Factorii care determină averea evoluează de regulă lent, ceea ce înseamnă că tendinţele în avere tind să fie relativ stabile în timp. ş...ţ Este în principal vorba despre schimbările cursurilor valutare care modifică performanţa relativă a averii diferitelor economii de la an la an”, spune Paul Donovan, economistul-şef al UBS Global Wealth Management Această evoluţie a ridicat ponderea EMEA în averea globală de la mai puţin de 25% în 2024 la 26,6% în 2025. Americile au rămas pe primul loc, cu 40,6%, în timp ce ponderea Asia-Pacific a coborât de la aproape 36% la 32,8%.

În ansamblu, averea personală din EMEA – Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – a crescut cu 17,5%, faţă de 8,5% în SUA şi 5,9% în Asia-Pacific. O parte din avantajul Europei este însă rezultatul cursului valutar: euro s-a apreciat cu aproape 9% faţă de dolar în 2025, ceea ce a amplificat valoarea în dolari a patrimoniilor europene.

Elveţia schimbă tot clasamentul la avere medie

Dacă în valori absolute Statele Unite domină clar, la avere medie pe adult clasamentul mondial arată altfel. Elveţia ocupă primul loc, cu o medie de 910.382 de dolari pe adult, urmată de Statele Unite (696.277 dolari), Luxemburg, Hong Kong, Australia, Singapore şi Danemarca, singurele şapte pieţe din eşantion unde media depăşeşte jumătate de milion de dolari.

Raportat la averea mediană, Elveţia coboară pe locul opt, în timp ce Statele Unite, a doua în lume la medie, sunt abia a 28-a la mediană. Singura piaţă aflată constant în primele trei poziţii, indiferent de indicator, este Luxemburg.

Tabloul se schimbă din nou din perspectiva densităţii milionarilor raportată la populaţie: Elveţia şi Luxemburg au cele mai ridicate concentraţii din lume, ambele depăşind pragul de un adult din şapte, Luxemburg apropiindu-se chiar de un adult din şase. Hong Kong urmează, cu aproximativ un adult din zece, la mică distanţă de Statele Unite şi Olanda, ambele în jur de 9% din populaţia adultă.

La nivel geografic, America de Nord şi Europa de Vest concentrează împreună peste 70% din milionarii lumii. UBS Global Wealth Report 2026 subliniază că pentru prima dată de la lansarea raportului, niciuna dintre cele 56 de pieţe analizate nu a încheiat anul cu mai puţini milionari decât la începutul lui.

Inegalitatea, vizibilă în spatele cifrelor de creştere

Deşi averea medie globală a crescut cu peste 10% în 2025, averea mediană, adică nivelul la care jumătate din populaţie are mai mult, iar cealaltă jumătate mai puţin, a scăzut în majoritatea pieţelor analizate de UBS. Diferenţa dintre cei doi indicatori confirmă tiparul deja vizibil în cifrele de creştere: câştigurile s-au concentrat disproporţionat la partea superioară a distribuţiei.

Coeficientul Gini, indicatorul standard al inegalităţii averii (0 - distribuţie perfect egală, 1 - inegalitate maximă), plasează Emiratele Arabe Unite şi Rusia pe primele poziţii, cu un scor de 0,82, urmate de Africa de Sud şi Brazilia, ambele cu 0,81. Statele Unite se situează pe locul şase din 56 de pieţe, cu 0,77, un nivel ridicat, având în vedere şi poziţia ţării de principal generator de milionari la nivel global. La polul opus, cele mai echilibrate distribuţii ale averii se înregistrează în Slovacia (0,38), Belgia (0,46) şi Qatar (0,47).

Compoziţia averii: active financiare versus imobiliare

Una dintre distincţiile importante făcute de raportul UBS este cea dintre averea financiară, care cuprinde numerar, depozite, acţiuni, fonduri de investiţii şi pensii voluntare, şi averea non-financiară, formată în principal din proprietăţi imobiliare. Diferenţa este relevantă deoarece cele două tipuri de active au grade de lichiditate foarte diferite.

Ponderea activelor financiare variază substanţial de la o piaţă la alta: în Israel şi Taiwan depăşeşte 80% din averea totală, iar în Africa de Sud se apropie de acest nivel (79,5%), în timp ce în India nu ajunge la 26%. Statele Unite se situează la 78,9%, iar Brazilia la 73,3%.

La capitolul îndatorare, contrastele sunt la fel de pronunţate. Datoria reprezintă peste un sfert din averea brută în Norvegia, 23,4% în Brazilia şi circa 20% în Elveţia şi Marea Britanie, comparativ cu doar 5,2% în Mexic şi în jur de 6% în Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Potrivit analiştilor UBS, la nivel agregat, după o perioadă de dezîndatorare în 2024, datoria populaţiei a revenit în 2025 la cel mai rapid ritm de creştere din 2017 încoace.

„Ceea ce contează cel mai mult pentru prosperitatea pe termen lung este ceea ce numim capital uman. Este acumularea de competenţe – ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică. Asta contează cel mai mult.” - Joel Mokyr, istoric economic şi laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2025

Segmentele de avere ridicată: China, cel mai rapid ritm de creştere din eşantion

Dincolo de pragul de un milion de dolari, raportul din acest an al UBS analizează şi evoluţia segmentelor de avere cuprinse între 5 şi 10 milioane, 10 şi 50 de milioane şi 50-100 de milioane de dolari.

China continentală se detaşează de toate celelalte pieţe analizate, înregistrând cele mai ridicate ritmuri de creştere a segmentelor de avere ridicată. În ultimii 25 de ani, acestea au avansat cu rate anuale cuprinse între 22,7% şi 25,9%, de aproape trei ori peste media globală. Australia ocupă următoarea poziţie, cu un ritm anual de aproximativ 11%, în timp ce Statele Unite au înregistrat o creştere constantă, de circa 7% pe an, apropiată de media mondială.

La polul opus se află Japonia, singura piaţă importantă din eşantion unde aceste segmente au stagnat, evoluţie pe care raportul o pune în principal pe seama deprecierii prelungite a yenului faţă de dolar.

Averea colectivă a acestor categorii a crescut cu 8,7% anual compus din 2000 încoace (6,1% în termeni reali, ajustat cu inflaţia), faţă de doar 4% anual, în termeni reali, în cazul milionarilor „obişnuiţi” (1-5 milioane de dolari).

Numărul miliardarilor a crescut cu peste 13%

La vârful piramidei, numărul miliardarilor în dolari a ajuns la 3.302, în creştere cu 383 de persoane (Ă13,1%) faţă de anul anterior. Peste o mie sunt americani, 562 din China continentală şi 211 din India. Germania (193) şi Rusia (122) completează lista pieţelor cu peste 100 de miliardari.

Ritmul de creştere a averii colective a miliardarilor a fost, în medie, de aproape 25% în ultimul an, dar cu variaţii mari între pieţe. În Coreea de Sud, averea colectivă a acestei categorii s-a dublat, însă avansul se explică în principal prin creşterea numărului de miliardari, de la 31 la 52, şi nu printr-o îmbogăţire proporţională a celor existenţi. Situaţia inversă se regăseşte în Chile, unde numărul miliardarilor a rămas neschimbat, dar averea colectivă a crescut cu aproape 80%.

Raportul precizează că datele despre miliardari provin dintr-un eşantion separat de 47 de pieţe şi acoperă perioada aprilie 2025 - aprilie 2026, spre deosebire de restul cifrelor din analiză, calculate pentru anul calendaristic 2025 pe 56 de pieţe.

Structura piramidei averii, în schimbare

La finalul lui 2025, distribuţia globală a averii pe categorii arăta că 42,1% dintre adulţii lumii deţin active nete sub 10.000 de dolari, 41,1% între 10.000 şi 100.000 de dolari, 15,3% între 100.000 de dolari şi un milion, iar 1,5% sunt milionari.

Diferenţa dintre primele două categorii s-a redus la un singur punct procentual. Potrivit UBS, dacă tendinţa actuală se menţine, cele două benzi de bază ale piramidei ar putea să-şi inverseze poziţia înainte de finalul acestui deceniu, o schimbare fără precedent faţă de structura observată constant de la începutul măsurătorilor, în anul 2000.

Dincolo de pieţe financiare, active şi numărul tot mai mare de milionari, prosperitatea pe termen lung depinde de capacitatea unei societăţi de a investi în oameni, spune Joel Mokyr, istoric economic şi laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2025.

„Ceea ce contează cel mai mult pentru prosperitatea pe termen lung este ceea ce numim capital uman. Este acumularea de competenţe – ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică. Asta contează cel mai mult.”