Presiunea de vânzare pe pieţele internaţionale de obligaţiuni a revenit miercuri, iar costul împrumuturilor pe termen lung ale guvernului american a urcat din nou la cel mai ridicat nivel din 2002, pe fondul temerilor legate de inflaţie şi de nivelul ridicat al datoriilor publice.

Potrivit Financial Times, randamentul obligaţiunilor de stat americane (Treasuries) cu scadenţa la 30 de ani a crescut cu până la 0,09 puncte procentuale, la 5,73%, ceea ce accentuează presiunea asupra gospodăriilor şi companiilor din SUA, deja afectate de şocul inflaţionist declanşat de războiul din Iran.

Şi titlurile de stat europene au fost sub presiune. Randamentele obligaţiunilor Franţei şi Italiei au urcat cu aproximativ 0,15 puncte procentuale, una dintre cele mai abrupte creşteri zilnice din acest an, într-o perioadă cu fluctuaţii neobişnuit de mari pentru o piaţă considerată de regulă stabilă. Randamentele obligaţiunilor evoluează invers faţă de preţuri.

Investitorii pun creşterea randamentelor pe seama unei combinaţii de factori: îngrijorările privind nivelul datoriilor, preţul ridicat al petrolului şi lipsa unor semnale clare privind încheierea războiului din Iran. Datele economice solide din SUA au pus presiune suplimentară pe randamentele Treasuries.

În Franţa, randamentul obligaţiunilor pe 10 ani a atins 4,91%, apropiindu-se din nou de maximul de după 2002 înregistrat la începutul săptămânii, pe fondul temerilor că a doua economie a zonei euro se îndreaptă spre o criză a datoriei.

"Franţa poate fi prima, dar nu va fi ultima", a declarat Akshay Singal, şeful global al tranzacţionării pe dobânzi pe termen scurt la Citi. În opinia sa, problema de fond care mişcă piaţa obligaţiunilor ţine de lipsa unor politici bugetare credibile, tot mai rare la nivel global în acest moment.

Noul val de vânzări pe piaţa obligaţiunilor s-a resimţit şi pe bursă. Indicele Stoxx Europe 600 scădea cu 0,9% în prima parte a după-amiezii, iar contractele futures pe S&P 500 şi Nasdaq 100 coborau cu 0,5%, respectiv 0,8%, după ce indicii atinseseră maxime istorice în această săptămână.

Evelyne Gomez-Liechti, strateg multi-asset la Mizuho, a explicat că vânzările de miercuri au fost declanşate de deteriorarea apetitului pentru risc, în condiţiile în care petrolul s-a scumpit din nou. Potrivit acesteia, investitorii ezită să cumpere obligaţiuni pe termen lung din cauza volatilităţii, iar marii investitori instituţionali, precum fondurile de pensii, evită să intre în piaţă chiar dacă randamentele au devenit mai atractive.

Petrolul Brent, reperul internaţional, se tranzacţiona în creştere cu 1,2%, la 101,72 dolari pe baril.

Efectele asupra economiei americane sunt deja vizibile. Dobânda medie la creditele ipotecare cu dobândă fixă pe 30 de ani a ajuns miercuri la 7,49%, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani, potrivit Asociaţiei Bancherilor Ipotecari din SUA (Mortgage Bankers Association).

Pe piaţa valutară, euro, afectat de îngrijorările legate de Franţa, a mai pierdut 0,8% în raport cu dolarul şi a coborât, în cursul tranzacţiilor, la cel mai scăzut nivel faţă de lira sterlină de la jumătatea anului 2025. Francesco Pesole, strateg valutar la ING, consideră că riscul francez provoacă o subperformanţă specifică a monedei euro.

O parte dintre investitori văd însă oportunităţi după corecţia puternică din acest an. John Stopford, şeful diviziei multi-asset income la Ninety One, estimează că, dacă vânzările continuă, obligaţiunile vor deveni semnificativ ieftine, iar titlurile americane pe 30 de ani cu randamente apropiate de 6% ar reprezenta "un chilipir".

Piaţa britanică a obligaţiunilor de stat (gilts) a fost şi ea afectată de volatilitate, randamentul titlurilor pe 10 ani crescând cu 0,10 puncte procentuale, la 5,48%, aproape de maximul de după 2007 atins săptămâna trecută.

John Thornton, şeful departamentului de venit fix la Keyridge Asset Management, nu vede un plafon ferm pentru randamente şi apreciază că singurul factor care ar putea schimba situaţia pe termen scurt este o modificare semnificativă a preţului petrolului.