Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca a contractat 42 de proiecte de cercetare în primele zece luni ale anului 2026, cu o valoare cumulată de 198,6 milioane de lei. Proiectele urmăresc dezvoltarea unor noi metode de diagnostic şi tratament, de la utilizarea inteligenţei artificiale în cercetarea bolilor neurodegenerative până la identificarea unor soluţii pentru combaterea infecţiilor rezistente la medicamente.

O parte dintre proiecte sunt orientate către medicina personalizată şi dezvoltarea unor tehnologii care ar putea contribui la diagnosticarea mai rapidă a pacienţilor şi la îmbunătăţirea tratamentelor.

Universitatea participă, printre altele, la dezvoltarea a trei centre naţionale de excelenţă în cercetarea medicală, pentru care are alocate bugete totale de aproximativ 19,1 milioane de lei. Proiectele sunt realizate în parteneriat cu universităţi, institute de cercetare şi instituţii medicale din România şi se vor desfăşura până la sfârşitul anului 2030.

„Investiţiile în cercetare sunt esenţiale pentru dezvoltarea medicinei şi pentru capacitatea universităţilor de a contribui la rezolvarea unor probleme importante de sănătate.

Proiectele în care suntem implicaţi ne permit să dezvoltăm colaborări cu instituţii de cercetare şi centre medicale, să utilizăm tehnologii avansate şi să susţinem activitatea unor echipe interdisciplinare”, spune prof. dr. Anca Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca.

Unul dintre cele trei centre, Centrul Român de Excelenţă în Neuroştiinţe Clinice – NeuRoX, este dedicat identificării unor noi abordări pentru diagnosticarea şi tratarea bolilor neurodegenerative, inclusiv Alzheimer. Cercetătorii vor utiliza tehnologii precum modele biologice tridimensionale, organoizi cerebrali şi inteligenţă artificială pentru a studia mecanismele acestor boli şi pentru a evalua potenţiale terapii.

În domeniul cardiovascular, universitatea este parteneră în dezvoltarea Centrului de Excelenţă în Cercetare Avansată Translaţională în Boli Cardiovasculare şi Neurovasculare – Search-Vasc. Proiectul urmăreşte dezvoltarea unor metode de diagnostic şi tratament mai precise, inclusiv prin identificarea pacienţilor cu risc crescut şi adaptarea terapiilor la particularităţile fiecăruia.

Cel de-al treilea proiect, Centrul Naţional Multidisciplinar de Excelenţă pentru Combaterea Rezistenţei la Tratamentele Antiinfecţioase – ARES, vizează cercetarea infecţiilor rezistente la tratament. Printre obiective se numără identificarea unor noi compuşi cu potenţial terapeutic şi dezvoltarea unor metode de diagnostic rapid.

„Ne interesează în mod special cercetarea care poate genera rezultate cu aplicabilitate medicală, de la metode mai precise de diagnostic până la noi abordări terapeutice. Un obiectiv important este ca rezultatele obţinute în laboratoare să poată fi dezvoltate şi valorificate, astfel încât să contribuie, în timp, la îmbunătăţirea îngrijirii pacienţilor”, adaugă Anca Buzoianu.

De la cercetare la produse: pansamente pentru regenerarea pielii, geluri pentru smalţul dentar şi senzori care analizează transpiraţia

Pe lângă proiectele de cercetare, UMF „Iuliu Haţieganu” urmăreşte şi transferul rezultatelor din laboratoare către aplicaţii practice. Mai multe invenţii ale cercetătorilor universităţii au fost prezentate în cadrul celei de-a cincea ediţii a UMF Cluj Technology Transfer Days, organizată în perioada 29–30 octombrie 2026.

Printre acestea se numără un pansament sub formă de film, conceput să adere la piele şi să contribuie la protejarea şi regenerarea acesteia, dar şi geluri cu peptide dezvoltate pentru remineralizarea şi regenerarea smalţului dentar.

Cercetătorii au prezentat şi metode de detectare a unor bacterii precum Escherichia coli şi Pseudomonas aeruginosa, inclusiv prin testare pe teren, precum şi un senzor flexibil capabil să detecteze în transpiraţie şi salivă anumite substanţe implicate în procesele inflamatorii.

Alte invenţii vizează dezvoltarea unei membrane cu proprietăţi de autodezinfecţie activate prin stimulare optoelectrică, identificarea unor substanţe în salivă asociate procesului de glicare, prin care zaharurile se leagă de proteine sau de alte molecule din organism, şi evaluarea răspunsului la diferite terapii prin analiza microARN-urilor, molecule implicate în reglarea activităţii genelor.

Potrivit universităţii, pentru invenţiile şi proiectele prezentate au fost obţinute brevete sau au fost depuse cereri de brevet.

Evenimentul Technology Transfer Days 2026 a reunit cercetători, investitori, reprezentanţi ai mediului economic şi instituţii implicate în susţinerea inovării, obiectivul fiind facilitarea transformării descoperirilor ştiinţifice în tehnologii şi soluţii cu aplicabilitate practică.

Programul a inclus şi Salonul Alianţei Universitare G6-UMF, dedicat prezentării rezultatelor cercetării din universităţile medicale membre, alături de sesiuni susţinute de reprezentanţi ai OSIM, ADR Nord-Vest şi ai mediului investiţional, pe teme precum protejarea invenţiilor, accesul la finanţare şi dezvoltarea parteneriatelor cu industria.