În Europa, unele guverne urmăresc ceea ce s-ar putea descrie „o schimbare ireversibilă spre mobilitatea cu noxe reduse“, iar transportul public gratuit face parte din această strategie. Germania a dus politica la un cu totul alt nivel, cu un tarif general de doar 9 euro pe tot timpul verii pentru călătoriile cu toate mijloacele de transport în comun regionale. Este încurajată astfel economisirea carburantului în vremuri în care energia este scumpă, iar petrolul şi gazele naturale au devenit o armă geopolitică.

Gratuitatea transportului public în comun devine o tendinţă care se răspândeşte în Europa, dar are ea efectele urmărite? Experimentul Tallin (Estonia), care se desfăşoară deja de un deceniu, are rezultate mixte. O schimbare notabilă este că mai puţini oameni merg pe jos. Rezultatele depind, probabil, şi de cultura şi obiceiurile fiecărei naţiuni sau comunităţi. Cel mai nou venit în clubul transportului în comun gratuit, Lisabona (Portugalia) a decis că tinerii şi bătrânii pot călători fără să plătească din motive ce ţin de „justiţie socială“, pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon şi pentru „îmbunătăţirea“ vieţilor oamenilor. Silezia Superioară, o regiune istorică din Polonia, a făcut transportul gratuit cu trenul în weekend, dar doar pentru biciclete, pentru a încuraja mobilitatea şi (ciclo)turismul local - oamenii vor cheltui mai mult dacă se simt bine, iar în felul acesta se realizează o redistribuire a veniturilor dinspre oraş spre zonele rurale.

În Europa, experimentele cu transportul public gratuit au fost până acum doar ceva local sau, dacă este cazul unei ţări întregi, este vorba de un stat mic sau foarte mic. Recent, Germania a mers mult mai departe.

Parlamentul a aprobat introducerea unui permis lunar de transport cu o reducere masivă de preţ care permite oamenilor să călătorească cu doar 9 euro pe lună cu sistemul de transport regional în iunie, iulie şi august, scrie Deutsche Welle. Iniţiatorii proiectului au spus că abonamentul va permite călătorilor să facă economie la bani şi că va încuraja utilizarea transportului public în comun în dauna automobilelor personale.

Economia la carburant are şi o latură geopolitică deoarece Germania a fost, până când Rusia a invadat Ucraina, cel mai mare client pentru gazele naturale şi petrolul ruseşti şi prin urmare ţara europeană care a contribuit financiar cel mai mult la efortul de război al Moscovei. Reducerea consumului de benzină şi motorină ar ajuta Berlinul să scoată cât mai repede ţara din dependenţa pe care o are de energia rusă. Dar dacă sistemul de transport în comun nu va face faţă fluxului crescut de călători?

Anul trecut, compania naţională de căi ferate a înregistrat opt milioane de pasageri pe zi. Tallinnul, capitala Estoniei, ar putea oferi un răspuns. Din 2013, toţi locuitorii oraşului bene­fi­ciază de gratuitate la transportul cu au­to­buzul şi tramvaiul. Măsura a fost introdusă atunci când criza financiară a făcut ca abo­namentele şi biletele de călătorie să devină o povară prea costisitoare pentru mulţi locuitori.

Dar pentru ca mecanismul să funcţioneze, a fost nevoie de venituri adiţionale considerabile din taxe. Sistemul a funcţionat fără probleme deosebite. Cu toate acestea, transportul public gratuit rămâne o chestiune politică fierbinte în Estonia. „Oamenii se plâng că există prea puţine conexiuni“, spune jurnalista Evelyn Kaldoja. De aceea, puţini oameni aleg transportul în comun pentru a face naveta la muncă. În pofida gratuităţii, numărul de maşini care circulă pe străzile oraşului nu a scăzut. Cei care-şi făcuseră un obicei din a şofa şofează la fel de mult.

Un studiu efectuat la un an după introducerea gratuităţii a găsit o reducere cu 40% a numărului de călătorii făcute de tallinnezi pe jos şi o micşorare de doar 5% a numărului de călătorii cu maşina. Efectul asupra poluării cu noxe nu a fost nici de departe acela dorit. Totuşi, mecanismul a funcţionat atât de bine financiar încât a fost adoptat de 11 din cele 15 ţinuturi ale Estoniei. Iar o majoritate covârşitoare a tallinnezilor spun că sunt satisfăcuţi de sistemul de transport public. Acum, când benzina şi motorina s-au scumpit dramatic, transportul fără bani şi-ar putea demonstra toate avantajele financiare.  În oraşul francez Dunkirk, călătoriile gratis cu autobuzele şi trenurile regionale introduse din 2018 i-au încurajat pe şoferi să meargă mai rar cu maşina. 

Luxemburg, o ţară cât un oraş, are şi ea transportul public gratuit, care este valabil şi pentru cei care vin din ţările vecine să muncească acolo şi pentru turişti. Malta vrea să lanseze acelaşi experiment începând cu 1 octombrie.  Alte oraşe au alte abordări. În Viena poate fi achiziţionat cu doar 4 euro un abonament de călătorie pe durata unei zile. În Austria există un permis anual cu un preţ echivalent cu 3 euro pe zi care permite transportul oriunde în ţară - „biletul contra încălzirii climatice“. Barcelona va oferi trei ani de transport gratuit celor care renunţă la maşina personală.